Aproape niciuna dintre enciclicele papale ale ultimilor ani nu a generat atâta freamăt, controverse și pasiune precum cea lansată recent în spaţiul public. Conţinutul ei îi va deranja pe mulţi și, după câte se pare, papa Francisc nu va avea zile ușoare cu ocazia apropiatei vizite pe care o va face în SUA.

„După mine, potopul!” este concepţia de viaţă a unora care trăiesc fără grija zilei de mâine. Împotriva acestei atitudini, papa propune o revoluţie. Una fără arme, dar cu mult bun-simţ. Este vorba de necesitatea unei radicale schimbări sociale, economice și culturale. Cu alte cuvinte, Francisc dorește o altă filosofie existenţială în vederea salvării planetei.

În pontificatul său, papa Francisc a emis până acum doar două enciclice. Mesajul ultimei era așteptat cu nerăbdare, fiind anticipată radicalitatea acestuia. Așa a și fost, dacă luăm în considerare conţinutul, dar și reacţiile. Papa Francisc le-a solicitat liderilor lumii să acţioneze rapid pentru a salva planeta, în pericol de a fi distrusă din cauza încălzirii globale și a consumerismului. Enciclica sa asupra mediului înconjurător (prima de acest gen din istoria Vaticanului), intitulată „Laudato si” (Slavă Ţie), are structura unui manifest împotriva egoismului celor bogaţi. „Am abuzat iresponsabil de bunurile cu care Dumnezeu a înzestrat planeta. Am ajuns să ne vedem pe noi înşine ca stăpânii ei, îndreptăţiţi să o vandalizăm după bunul plac”, este doar una dintre declaraţiile incisive ale suveranului pontif, cuprinse în cele 200 de pagini care îi încântă pe unii și îi revoltă pe alţii.

Banii care ne distrug pe toţi

Încălzirea globală care pune în pericol planeta este „una dintre principalele provocări actuale ale omenirii”, iar aceasta din cauza modului în care sunt administraţi banii, fiind o formă de complot la adresa binelui comun, susţine liderul catolic. În consecinţă, Pământul, „casa noastră comună”, riscă să se transforme într-o „imensă groapă de gunoi”. În contrapondere, nu există decât alternativa de a „face schimbări în stilul de viaţă, în producţie și consum, pentru a combate încălzirea”. Dar cine ar trebui să le facă?

În timp ce unii, cu intenţii bune, recurg la măsuri ciudate (precum sfinţirea bicicletelor) sau la gesturi extreme (legarea cu lanţuri, marca Greenpeace), papa are o abordare mult mai largă, propunând o soluţie care îi va deranja pe mulţi. Varianta propusă așază o responsabilitate imensă pe umerii ţărilor bogate. Papa își permite să le invite la exercitarea unui altruism la care au rămas corigente până acum. Mai precis, le-a cerut ţărilor bogate să le ajute pe cele mai sărace să înlocuiască combustibilii fosili cu energii regenerabile. Este conștient că, pentru aceasta, sunt necesare sacrificii. De pildă, scăderea nivelului de trai. „A venit timpul să se accepte o anumită reducere a creșterii în unele părţi ale lumii, punând la dispoziţie resurse pentru o creștere sănătoasă în alte părţi”, scrie papa. „Este remarcabil cât de slabe au fost răspunsurile politice internaţionale”, constată papa.  De ce? Fiindcă există prea multe interese speciale şi interesele economice ajung cu uşurinţă să ignore binele comun şi să manipuleze informaţia pentru ca planurile omului să nu fie afectate, susţine suveranul pontif.

Apa noastră cea de toate zilele

Avem un stil de viaţă pe care nu ni-l mai putem permite. Aceasta ar fi sinteza analizei papei Francisc. Dacă vom continua acest stil de viaţă, nu doar că se va schimba iremediabil clima, ci vor surveni alte modificări, pentru care nu suntem pregătiţi. De aici derivă îngrijorarea papei legată de lupta pentru resurse.

Nu menţionează doar petrolul (deși nici nu îl ignoră), ci și apa. În jurul acesteia se vor desfășura ample războaie. „Este previzibil ca deţinerea controlului asupra apei de către mari companii mondiale să devină una dintre principalele surse de conflict ale acestui secol.” Poziţia papei poate părea fantezistă, însă ea este confirmată de studii de specialitate. Peste jumătate din rezervele subterane de apă din lume se epuizează în ritm alert, potrivit unui studiu recent elaborat pe baza datelor obţinute de sateliţi NASA.

Reacţii pozitive

Abia apărut în spaţiul public, documentul a fost imediat elogiat, la nivel internaţional, de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) sau de mari organizaţii ecologiste precum Greenpeace și World Wide Fund (WWF).

Astfel, directorul executiv al Programului pentru Mediul Înconjurător al Naţiunilor Unite, Achim Steiner, este extrem de încântat că „știinţa și religia sunt pe aceeași lungime de undă în această privinţă: A venit momentul să se acţioneze.”

Papa a avut o „intervenţie valoroasă în lupta omenirii pentru a preveni catastrofa schimbării climatice”, a susţinut și directorul executiv al Greenpeace International, Jumi Naidoo.

Nici SUA nu au rămas mai prejos, având o reacţie pozitivă prin vocea secretarului de stat, John Kerry, care a spus că ultima enciclică a papei Francisc este o declaraţie „puternică” despre ameninţarea schimbărilor climatice, care va avea cu siguranţă efecte în următoarea conferinţă ONU dedicată schimbărilor climatice, organizată la Paris.

Provocările taberei adverse

Este ușor de observat că papa nu a avut ezitări în a lua în discuţie o temă considerată până acum eminamente politică. Francisc propune o schimbare de macaz, abordând aceeași temă și de pe o platformă religioasă. Ideea de bază a documentului pontifical este că prevenirea schimbărilor climatice constituie un imperativ moral și religios. Suntem vinovaţi cu toţii în faţa lui Dumnezeu, ar fi concluzia întregii enciclice. „Din cauza noastră, mii de specii nu vor mai trăi să-I dea slavă lui Dumnezeu. Nu avem acest drept!”

Ceea ce ar fi trebuit să ducă la momente de reflecţie și de alarmare intensă a atras critici vehemente chiar de acolo de unde ar fi fost mai puţin de așteptat. Dacă unii s-au simţit datori să reacţioneze pentru luările de poziţie virulente ale papei împotriva marilor finanţiști, alţii s-au poziţionat împotriva liderului catolic tocmai din raţiuni religioase. Unul dintre ei este Jeb Bush, nimeni altul decât fratele celui mai recent președinte republican la Casa Albă. Fără menajamente, i-a transmis papei Francisc că ar trebui să rămână în afara politicii.

„Rolul religiei ar trebui să fie mai mult acela de a face din noi oameni mai buni și mai puţin acela de a se implica în lucruri care duc în final la sfera politicii”, a spus Jeb Bush (care este convertit la catolicism). Poziţia sa poate că ar trece neobservată, dacă nu ar veni din partea unui candidat la prezidenţiale. Prin faptul că este exprimată de o persoană cunoscută pentru valorile sale conservatoare, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care unii înţeleg rolul religiei în sfera terestră.

Practic, problema planetei generează atitudini contrastante, care variază de la divinizarea naturii până la neglijarea ei. Atunci când religia se ocupă doar de aspecte celeste, fără rezonanţă cu ceea ce se petrece în spaţiul terestru, înseamnă că ceva este complet greşit. Acesta este, de fapt, mesajul pe care papa îl adresează tuturor, nu doar catolicilor. A venit vremea să trăim responsabil și să nu generăm apocalipsa prin neglijenţa noastră. 

DISTRIBUIE: