Crăciunul a trecut și nu a căzut încă niciun fulg de zăpadă. Pe 28 decembrie, la ora prânzului, în București se înregistrau 12 grade Celsius. Dar nu este vorba doar despre Bucureşti. În Londra erau 13 grade Celsius, în New York - 4 grade Celsius, în Paris - 10 grade Celsius, în Varșovia - 10 grade Celsius etc. În Moscova au înflorit copacii, conform imaginilor postate de către ruși pe reţelele de socializare, iar în Toronto (Canada) a fost chiar mai cald decât în Los Angeles.

Atmosfera mai degrabă primăvăratică decât iernatică vine cu plusuri și cu minusuri. Pentru cei care stau în orașe este, în general, o bucurie că încă nu au rămas cu mașinile înzăpezite, că încă nu trebuie să dea zăpada și că găsesc în continuare un loc de parcare, iar dacă merg pe jos măcar nu trebuie să „înoate” prin zloată și noroi sau să „patineze” pe gheaţă. Toată lumea economisește energie și gaz și, cel mai probabil, retailerii vor face reduceri mari la articolele de iarnă pentru a nu rămâne cu ele pe stoc.

În același timp, pentru cei care se ocupă cu agricultura temperaturile calde sunt o calamitate naturală. Copacii încep să înflorească, după care probabil va veni brusc o perioadă rece, în care vor îngheţa, și nu se știe dacă vor mai înflori încă o dată la primăvară, așa cum era normal. Lipsa zăpezii se mai traduce și printr-o secetă care se va reflecta în calitatea, cantitatea și preţul alimentelor de anul viitor. Iar, deși cea mai mare parte a globului trece printr-o perioadă climatică calmă, dar cu temperaturi peste media acestei perioade, există și zone afectate de reversul medaliei. Ploi abundente și chiar tornade au afectat părţi din Europa și din SUA. Danemarca și Marea Britanie au fost statele europene cel mai grav afectate de inundaţii severe în această perioadă, iar 41 de persoane au murit în urma inundaţiilor și tornadelor care au măturat în ultima săptămână sudul și partea central-vestică a SUA.

Temperaturile calde înregistrare în această perioadă în statele americane au depășit până în prezent 2.800 de recorduri locale. Aproximativ 84% dintre americani au fost expuși unor temperaturi care depășesc cu 5 grade Celsius temperatura normală pentru această perioadă, conform The Weather Company, citată de CNBC. Cu temperaturi în Moscova și în Sankt Petersburg de 9 grade Celsius, s-a doborât și recordul rusesc pe ultimii 33 de ani, pentru cea mai caldă temperatură pentru această perioadă, conform RT. Deja se preconizează că 2015 va fi cel mai cald an din istoria măsurătorilor din domeniu, temperatura medie globală la suprafaţa pământului depășind cu 1 grad Celsius nivelul preindustrial, iar ultimii 5 ani vor constitui, cel mai probabil, cea mai călduroasă perioadă, faţă de acel moment. În afară de cei care încă neagă fenomenul încălzirii globale, cercetătorii cred în unanimitate că planeta se încălzește și omul este de vină pentru asta. Dar să fie asta și explicaţia pentru temperaturile din această iarnă?

Este și nu este. Majoritatea climatologilor dau vina pe fenomenul El Niño. Acesta se formează la fiecare 7-8 ani, când vântul care bate în Pacificul ecuatorial bate mai încet sau își schimbă direcţia. Acest lucru poate rezulta în creșterea temperaturii apei pe o zonă mai vastă, care în final schimbă tiparele climatice în jurul lumii. Cercetătorii își dau seama de severitatea fenomenului urmărind schimbările în direcţia vântului și măsurând temperatura apei oceanice. Până acum, cel mai puternic El Niño a avut loc în 1997-1998 și a omorât 20.000 de oameni și a cauzat daune în valoare de 97 de miliarde de dolari la nivel global. Acum, cercetătorii anunţă că fenomenul de anul acesta este și mai grav. În 1997, pe 26 noiembrie, la vârful evoluţiei sale, temperatura apei în centrul Pacificului era cu 2,8 grade Celsius peste medie. Pe 18 noiembrie 2015, temperatura apei depășea deja cu 3,1 grade Celsius media, aceasta fiind cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în acea regiune. „Temperatura în centrul Pacificului are cel mai mare impact asupra circulaţiei atmosferice și, prin urmare, cel mai mare impact asupra vremii la nivel global,” explică Axel Timmerman, de la Universitatea Hawaii, din Honolulu. Un efect El Niño a fost și valul de căldură care a lovit India în vara anului acesta, rezultând în 2.000 de morţi. Acum, când ploile musonice au venit în sfârșit în regiune, ploile sunt mai abundente ca de obicei, explică Wenju Cai, de la centrul de cercetare CSIRO din Melbourne.

O explicaţie mai puţin populară „dă vina” pe Vortexul Polar, care în iarna 2014 a provocat temperaturi negative record pe teritoriul SUA. Mike Halpert, vice-director al Climate Prediction Center, din cadrul National Weather Service, explică de ce același fenomen poate fi vinovat pentru două fenomene care se află la extremităţi opuse. O schimbare în presiunea aerului de la Polul Nord afectează distanţa până la care călătorește aerul rece spre sud. În „faza pozitivă”, aerul rece rămâne strâns în centura în formă de melc care se vede deasupra regiunii polare. În „faza negativă”, centura se slăbește și aerul rece scapă, lovind primele regiuni de pe traseul spre sud. Asta s-a întâmplat în 2014 în SUA. Ce se întâmplă acum este reversul medaliei. Ne-am afla într-o fază pozitivă, dar în care centura este mai strânsă ca de obicei, ceea ce înseamnă că mai mult aer rece este reţinut la pol și, prin urmare, temperaturile pe glob sunt în general mai crescute, explică ecowatch.com.

Indiferent că este vorba despre primul fenomen, despre al doilea sau despre o combinaţie între cele două, majoritatea experţilor sunt de acord că „efectele schimbării climei amplifică impactul” acestor fenomene meteo, spune Paul Walsh, vicepreședinte al The Weather Company. Într-un raport recent, în care se discuta despre cei mai puternici El Niño din istorie, secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Michel Jarraud, a precizat că „ne aflăm pe teren necunoscut”, tocmai din cauza faptului că impactul unor asemenea fenomene meteo este exacerbat de schimbarea și încălzirea climei. Iar aceste efecte nu vor dispărea foarte repede. „Vom continua să vedem cum vremea joacă un rol important în modelarea economiei și a comportamentului consumerist la trecerea în 2016”, a mai spus Walsh. Conform organizaţiei pe care o conduce, vremea este unul dintre cei mai importanţi factori pentru performanţa în afaceri, un factor care poate avea impact asupra economiei unei ţări la nivel de miliarde de dolari în fiecare an.