După un mileniu, Bisericile Ortodoxe se reîntâlnesc la Marele Sinod Ortodox

14

Urmează câteva zile de istorie pentru marile biserici ortodoxe din lume. Este pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054 când liderii ortodocși se reunesc într-un Mare Sinod. Ultima participare la un astfel de eveniment, pentru rezolvarea unor chestiuni doctrinare și de disciplină, datează din 787, notează HotNews.

Sinodul, care este în pregătire de mai bine de jumătate de secol, este deja marcat de controverse. Ceea ce trebuia să fie un efort de promovare a unităţii printre cei 300 de milioane de creștini ortodocși din lume s-ar putea transforma mai degrabă în spectacol, după ce Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare din cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale și care reunește aproximativ jumătate din numărul total de enoriași, a anunţat în urmă cu câteva zile că nu va mai participa la întâlnirea din Creta, care începe tocmai de Rusalii, invocând „diferenţe de program”. De asemenea, Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Sârbă, care erau și ele pe listă, au anunţat că nu vor mai participa. În total, se pare că patru biserici apropiate istoric de Rusia s-ar putea să nu mai participe.

Decizia prelaţilor ruși aruncă un văl de îndoială și incertitudine peste acest eveniment istoric, aducând mai degrabă la lumină certurile doctrinare istorice dintre creștinii ortodocși, precum și lupta pentru direcţionarea bisericii mondiale, care se poartă între Patriarhatul de la Moscova și cel de la Istanbul, scaunul patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, care este forţa dirijoare din spatele întâlnirii din Creta și care ar părea să încline spre o apropiere de Biserica Catolică, o atitudine pe care rușii o văd ca „uzurpatoare” de autoritate. „Asistăm la o confruntare cu Moscova. Patriarhatul ecumenic poate conta pe sprijinul bisericilor grecești (Albania, Grecia, Cipru, Ierusalim și Alexandria)”, mărturisește un preot ortodox. Important este că, în absenţa fie și a unei singure Biserici, sinodul își pierde statutul de panortodox și hotărârile sale nu mai au statut obligatoriu.

Cât despre temele de discuţie, „nu sunt decât șase subiecte pe ordinea de zi și cel puţin jumătate par destul de minore în ochii lumii”, spune istoricul Antoine Arjakovsky. Acestea sunt: misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea de astăzi; diaspora ortodoxă; autonomia și mijloacele prin care aceasta este proclamată; taina căsătoriei și impedimentele ei; importanţa postului și respectarea lui; relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine. Dintre subiectele „fierbinţi” fac parte ecumenismul, pe care călugării de pe Muntele Athos îl privesc îngrijoraţi (și nu doar ei), diaspora și autonomia bisericilor locale. „Un alt punct nevralgic este Articolul 22 din proiectul-document, în care Marele Sinod își alocă dreptul de a fi ultimul judecător competent în materie de credinţă, uitând faptul istoric că întotdeauna pliroma bisericii, care constituie conștiinţa dogmatică veghetoare a Bisericii, este ultimul factor decizional”, se menţionează într-o scrisoare a peste 300 de monahi din judeţul Neamţ, adresată mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, Teofan. Pe scurt, viitorul sinod ar urma să schimbe autoritatea supremă în ortodoxie, care este poporul.