Câţi ar accepta ca educaţia copiilor lor să fie făcută de persoane cu o orientare sexuală nepotrivită? Probabil că mulţi ar fi reticenţi la un asemenea scenariu. Iată însă că în Statele Unite persoanele cu orientare homosexuală pot, în urma unei decizii controversate, să se ocupe de educaţia copiilor care sunt membri în cea mai mare organizaţie educativă de tineret din lume: Scouts (Cercetaşi). Doar în SUA, sunt înregistraţi aproximativ 2,5 milioane de membri, cu vârste între 7 și 21 de ani. Pot fi remarcaţi prin cămășile, insignele, eșarfele și activităţile care gravitează în jurul ideii de educaţie. Acum, mulţi nu mai sunt siguri de valorile pe care le promovează.

„Pentru prima dată în cei 18 ani de cercetășie, pot fi cu adevărat eu însumi.” Este declaraţia unui tânăr american, pastor metodist, dar și lider în Boy Scouts of America (Cercetaşii Americii). Este foarte fericit, deoarece este pentru prima oară când își poate declara deschis orientarea homosexuală. „Am încercat ani de zile să ascund cine sunt. A trebuit să mă prefac. Au fost momente când am simţit că ar trebui să renunţ. La urma urmei, de ce ar trebui să investesc atât de mult timp și efort într-o organizaţie care mă discriminează?” au fost până nu demult frământările sale. Acum, Ryan se simte despovărat, fiindcă organizaţia din care face parte tocmai a votat acceptarea celor ca el în calitate de lideri, fără să mai fie nevoiţi să își ascundă orientarea sexuală. Practic, organizaţia Boy Scouts of America (în România, structura similară se numește Organizaţia Naţională a Cercetașilor) a luat o decizie care se încadrează în trendul actual în privinţa orientărilor sexuale. Mai precis, interdicţia angajării persoanelor cu orientare homosexuală a fost anulată.

Consiliul de Administraţie al organizaţiei s-a pronunţat în proporţie de 79% pentru abrogarea interdicţiei. Acest pas aproape că a venit în mod firesc, ţinând cont de actualul context generat de decizia Curţii Supreme de Justiţie a SUA referitoare la legalizarea căsătoriei între persoane de același sex. În plus, organizaţia deja făcuse un pas în delimitarea de valorile sale tradiţionale atunci când, în 2014, a decis că tinerii homosexuali americani pot deveni membri. Interdicţia rămăsese în vigoare doar pentru lideri.

Acum a căzut și acest bastion. Decizia are implicaţii profunde, în condiţiile în care sprijinul adult constituie o componentă vitală a organizaţiei, fiind inclus sub formă simbolică și în salutul specific. În fruntea fiecărei „patrule de cercetași” există liderul adult care coordonează activităţile și care este integrat profund în viaţa copiilor de a căror educaţie se ocupă. Tocmai de aici survine problema, în sensul că orientarea sexuală a liderilor poate deveni o problemă pentru tinerii cercetași în ceea ce priveşte valorile educative promovate. Hotărârea Consiliului de Administraţie nu reprezintă o surpriză, având în vedere că încă de acum câteva luni preşedintele organizaţiei, Robert Gates, a apreciat că interdicţia „nu mai este sustenabilă” şi că „datează din alte vremuri”.

Reacţii

Toleranţa pe care conducerea o promovează va avea, totuși, anumite limite, în sensul că va fi respectat „dreptul organizaţiilor locale religioase”. Este vorba, de fapt, de respectarea modului în care cercetășia este construită. Ea adună sub umbrela ei o multitudine de culturi și de credinţe religioase, fiind compusă la nivel global din peste 30 de milioane membri, provenind din peste 216 ţări. Departe de a fi o mișcare ecumenică, cercetăşia propune o metodă de educaţie prin care cultivă toleranţa și respectul faţă de diversitate. Confesiunile religioase care au aderat la Mișcarea Mondială a Cercetașilor își păstrează specificul propriu, fără ștergerea identităţii confesionale. Așa se explică de ce forul de conducere american a decis ca fiecare organizaţie locală (în special cele arondate unor confesiuni) să „selecteze numai lideri adulţi care le respectă credinţele”. Cu alte cuvinte, organizaţiile autonome de cercetaşi afiliate religios vor putea, dacă doresc, să refuze accesul în rândul lor a unor adulţi gay. A fost un compromis concretizat între orientarea liberală și cea conservatoare din cadrul organizaţiei. „Nu este o victorie, dar cu siguranţă este un progres”, a declarat directorul executiv al Scouts for Equality.

Problema este că în Statele Unite 70% dintre grupurile de cercetaşi sunt asociate unei organizaţii religioase. Printre sponsorii cei mai consistenţi ai organizaţiei sunt mormonii. Noua decizie, chiar și în condiţiile în care se invocă respectarea autonomiei locale, i-a nemulţumit pe liderii acestei biserici, care au anunţat printr-un comunicat că „îşi rezervă dreptul de a acţiona în virtutea principiilor religioase şi morale ale doctrinelor şi credinţelor sale”. Mai mult de atât, „profund tulburaţi”, au ţinut să precizeze că parteneriatul de lungă durată cu Boy Scouts of America „va trebui să fie examinat”.

În ce constă, de fapt, rana?

Problema majoră constă în faptul că tendinţele actuale ale organizaţiei contravin radical principiilor care au stat la baza ei. Pusă în mișcare cu mai bine de un secol în urmă, cercetășia a promovat conceptul „educaţiei pentru viaţă”, mizând pe dezvoltarea armonioasă a tuturor componentelor vieţii umane. Obiectivul esenţial al organizaţiei constă în formarea unui caracter care să îi ajute pe copii nu doar să se integreze cu succes în societate, ci și să o transforme. Fondatorul organizaţiei, Robert Baden Powell, un ofiţer din înalta societate engleză, a lăsat cu „limbă de moarte” cercetașilor să nu uite care le este menirea esenţială.

Încercaţi să lăsaţi această lume un pic mai bună decât aţi găsit-o şi, când vă va veni vremea, veţi muri împăcaţi la gândul că, în fiecare ocazie, nu aţi pierdut timpul, ci aţi făcut tot ce v-a stat în putinţă.

Cercetășia americană pare să militeze mai degrabă pentru o integrare în sensul de mers al lumii. Iar aici apare o altă problemă, pe care liderii organizaţiei par să o ignore cu aceeași lejeritate. Baden Powell fost întrebat cum poate fi inserată educaţia religioasă în cercetășie. Răspunsul său a fost, pe cât de simplu, pe atât de direct, susţinând că religia nu trebuie să „intre”, pentru că religia este deja în interior. Ea este un factor fundamental fără de care educaţia cercetășească nu poate să existe (riscând să se transforme în altceva).

„Discriminarea trimite un mesaj dăunător pentru tinerii homosexuali și nu are niciun loc în cercetășie”, a afirmat cu convingere directorul Scouts for Equality. Privind în ansamblu, are dreptate. Discriminării nu trebuie să i se acorde spaţiu de manifestare nicăieri, nu doar în cercetășie. Însă pentru aceasta nu este necesară redefinirea tuturor valorilor tradiţionale. Absolutizarea luptei împotriva discriminării riscă să genereze uneori mai multe probleme decât soluţii. Decizia luată de Consiliul de Administraţie al organizaţiei este o nouă demonstraţie a modului în care până și cele mai bune intenţii pot fi distruse în momentul în care se uită esenţa. Atunci când toleranţa devine un deziderat în sine, câștigurile s-ar putea să fie mai mici decât pierderile.

Problema de fond rămâne aceeași pentru toate chestiunile similare. Educaţia autentică trebuie să urmeze trendul societăţii sau trebuie să îl schimbe? Este o chestiune care nu vizează doar cercetășia americană. Familia, școala, biserica trebuie să își pună în mod serios această problemă, în condiţiile în care, chiar și în România (de pildă, prin cazul de la Vaslui), s-a demonstrat care pot fi consecinţele lipsei de educaţie sau a unei educaţii care se face prin ignorarea valorilor fundamentale ale fiinţei umane. Cercetășia poate oferi un răspuns vidului educaţional, cu condiţia însă să nu devină ea însăși o altă problemă.

DISTRIBUIE: