Promiscuitatea sexuală are o istorie îndelungată. Fiecare epocă s-a confruntat cu provocări în această privinţă. În prezent însă, imoralitatea nu doar că se întâmplă, ci este acceptată ca o stare firească. Statisticile evidenţiază acest trend, care bulversează tot ce îi iese în cale, inclusiv valorile creștine.

Trăim într-o lume pe care o înţelegem tot mai puţin. Transformările de ordin social și etic sunt atât de radicale, rapide și lipsite, uneori, de previzibilitate, încât adaptarea la noile schimbări devine o muncă titanică. Dificultăţile iau amploare în momentul în care intenţionăm să înţelegem tendinţele și ce anume le alimentează. Pe baza acestora putem anticipa, în linii mari, care ar putea fi viitorul. Iar dacă este să privim prin lentilele sexualităţii, viitorul arată destul de sumbru. Imoralitatea nu este o noutate în sine, participând cu fidelitate la construcţia vieţii umane încă din timpuri imemoriale. În prezent însă, pare să își câștige un statut de favorită.

Secolul al XX-lea a fost considerat secolul revoluţiei sexuale. Revoluţia nu doar că nu a încetat, ci continuă cu mare succes. Ceea ce cândva era inacceptabil astăzi a devenit o parte a normelor sociale acceptabile, iar cine le contestă riscă să fie ridiculizat. Astfel americanii se simt tot mai mult ca acasă în compania imoralităţii sexuale, potrivit unui raport Gallup. Când au fost întrebaţi referitor la acceptabilitatea morală a unor aspecte concrete, 5 dintre primele 6 aspecte care au înregistrat o creștere de acceptabilitate au fost asociate chestiunilor de ordin sexual.

Clasamentul imoralităţii acceptabile

Cea mai mare rată de creștere a acceptabilităţii morale pentru perioada de după anul 2000 a fost în privinţa relaţiilor homosexuale. Aceasta a crescut cu 23 de puncte procentuale, de la 40 la 63%. Pe locul al doilea se situează obiceiul de a avea copii în afara căsătoriei (a crescut de la 45 la 61%). Urmează sexul în afara căsătoriei (de la 53 la 68%), divorţul (de la 59 la 71%) și poligamia (de la 7 la 16%).

Acestea sunt aspectele cu implicaţii sexuale care au înregistrat creșteri semnificative în privinţa acceptării lor. Nu sunt însă singurele, la acestea putându-se adăuga și avortul. Însă în această ultimă chestiune, opiniile nu s-au schimbat. Din 2001 până în 2015, procentul celor care susţin că avortul este acceptabil din punct de vedere moral a gravitat între 42 şi 45%.

Doar două aspecte (fără conexiuni de ordin sexual) au înregistrat o scădere a acceptabilităţii morale. Pedeapsa cu moartea a scăzut de la 63 la 60% (diferenţă nesemnificativă, situată în marja de eroare) și testarea medicală pe animale care a variază de la 65 la 56%.

Confirmări

Nu este prima cercetare care evidenţiază trendul descedent în privinţa anumitor aspecte morale asociate în special cu probleme de etică sexuală. Un alt sondaj recent, realizat tot de Gallup, a evidenţiat sprijinul consistent pentru căsătoriile între persoane de același sex. Astfel, 60% dintre respondenţi au susţinut că, în cazul căsătoriilor homosexuale, ar trebui o recunoaștere din punct de vedere legal, în timp ce doar 37% s-au opus. Conform cercetătorilor, s-a atins un maximum istoric în ceea ce privește acceptabilitatea faţă de relaţiile homosexuale. Anul trecut, proporţia susţinătorilor era doar de 55%, iar în urmă cu două decenii era de doar 27%.

Cu un an în urmă, un alt studiu a concluzionat că, în cazul creștinilor care susţin căsătoria între persoane de același sex, se înregistrează o mai mare susţinere şi a altor tipuri de imoralitate sexuală, cum ar fi, coabitarea premaritală, divorţul sau pornografia. Aceste date nu fac decât să confirme că și creștinismul este sub presiunea unei redefiniri a moralităţii, fapt care are implicaţii profunde asupra modului în care aceasta reușește să reziste în faţa valului de imoralitate sexuală.

În acest sens, Andrew Walker, director al Comisiei de Etică şi Libertate Religioasă, susţine că bisericile care devin mai liberale în privinţa moravurilor sexuale tind să devină mai liberale și în privinţa altor aspecte ale creștinismului, până la punctul în care credinţa își pierde caracterul distinctiv. „Se impune o singură concluzie: liberalismul sexual acţionează, pe termen lung, pentru a face cât mai puţini creștini”, scrie Walker.

Implicaţii

Imoralitatea sexuală nu face victime doar la nivel personal. Întreaga societate (în cazul de faţă, cea americană), sub o formă sau alta, este supusă unor schimbări semnificative. „Această liberalizare a atitudinilor faţă de aspecte morale este parte a unui set complex de factori ce afectează structura socială și culturală. Indiferent de factorii care determină aceste schimbări, tendinţa spre o viziune mai liberală asupra comportamentelor morale va avea cu siguranţă implicaţii pentru instituţii fundamentale, precum căsătoria, mediul în care sunt crescuţi copiii și economia”, declară şi Frank Newport, redactor-șef pentru Gallup.

În plus, este de așteptat să survină tot mai pregnant modificări la nivelul discursului politic, susţine mai departe oficialul Gallup, candidaţii americani la prezidenţiale urmând „să exploateze acele tendinţe ale populaţiei cu drept de vot, care, în ansamblu, începe să fie tot mai puţin de acord cu poziţiile conservatoare așa cum au fost în trecut”. Spre exemplu, Hillary Clinton ar putea să insiste pe platforma drepturilor gay mai mult decât orice alt politician din ​​trecut. Cu alte cuvinte, elementele cu implicaţii sexuale s-ar putea să configureze într-un mod decisiv apropiata campanie electorală a Statelor Unite.

Studiul Gallup poate fi util și în afara spaţiului american, cum la fel de bine poate fi și ignorat. Se poate pleca de la premisa că problemele americanilor nu trebuie generalizate, atâta timp cât mentalitatea și cultura lor nu coincid cu ale altora. Însă, într-o epocă a globalizării pe toate planurile, ar fi o eroare ignorarea lor. Mai în glumă, mai în serios, jurnalistul Thomas Friedman sesiza că „globalizarea are în mod limpede o faţă americană: are urechile lui Mickey Mouse, mănâncă Big Mac, bea Coca-Cola sau Pepsi şi foloseşte un laptop IBM sau Apple.” A ignora acest lucru înseamnă a nu înţelege lumea în care trăim. Nu este încă prea târziu de acţionat pentru a preveni fisurarea normelor morale. În sens contrar, știm deja încotro duce drumul.

DISTRIBUIE: