„Unde nu-i cap, vai de picioare”, spune o veche zicală românească. O amplă provocare știinţifică face posibilă o parafrazare a înţelepciunii populare în: „Unde nu-i cap, nu-i nicio problemă.” Poate fi înlocuit sau, mai bine de atât, i se poate atașa un alt corp.

Îl cheamă Valeri Spiridonov, are 30 de ani și ar putea intra în istoria cercetărilor știinţifice. A acceptat oferta de a deveni primul pacient care se va supune unui transplant de cap. Mai precis, Valeri este de acord să îi lase pe medici să îi îndepărteze capul şi să-l ataşeze de corpul unei alte persoane, chiar în condiţiile în care, conform spuselor sale, procedura i se pare „foarte înfricoșătoare”.

Ideea pare să fie desprinsă din filme horror, dar este rezultatul stadiului la care știinţa a ajuns în prezent. Artizanul acestei operaţii complicate și controversate este medicul italian Sergio Canavero. Conform declaraţiilor sale, intervenţia chirurgicală va costa în jur de 10,2 milioane de euro, va dura 36 de ore și la ea ar urma să participe 150 de medici şi de asistente. Reţeta pare să fie foarte simplă. Se preia capul de la o persoană care suferă de o boală degenerativă și se transplantează pe corpul cuiva care se află în moarte clinică, dar al cărui corp este în stare de funcţionare. Practic, este ceva similar cu procesul de transplantare a unor organe, doar că de data aceasta se transplantează tot corpul, nu doar părţi din el.

Ce îl determină pe tânărul rus să accepte un risc major și să se supună unei operaţii atât de ciudate? Valeri suferă de o boală genetică rară (Werdnig-Hoffmann) care cauzează o atrofiere a mușchilor spinali. Pentru tânărul rus a început numărătoarea inversă și este dispus să facă orice pentru a supravieţui. „Trebuie să înţelegeţi că eu nu am prea multe opţiuni”, a spus el. „Dacă nu încerc asta, soarta mea va fi foarte tristă. Cu fiecare an, starea mea se înrăutăţește.”

Ziarul The Independent, care relatează cazul, consideră că, în eventualitatea unui succes al operaţiei, soarta pacientului ar putea fi considerabil mai rea decât moartea. Medicul Hunt Batjer, preşedintele Asociaţiei Americane a Chirurgilor Neurologi, spune că nu i-ar dori nimănui o asemenea soartă. „Nu i-aş permite nimănui să-mi facă aşa ceva. Există lucruri mai rele decât moartea”, a comentat el.

Reacţii adverse

Canavaro a provocat mulţi oameni de știinţă la începutul acestui an, când a afirmat fără dubii că va fi în măsură să efectueze un transplant de cap în următorii doi ani. Cei care și-au exprimat rezervele susţin că procedura medicală este improbabilă și cu efecte imposibil de anticipat. Nu se poate ști ce se va întâmpla cu creierul lui Spiridonov, care va trebui să facă noi conexiuni, cu substanţe străine, pe care va trebui să le asimileze. De asemenea, psihicul pacientului poate fi afectat. O părere rezervată a avut-o Harry Goldsmith, profesor de neurochirurgie la Universitatea din California, care nu crede că operaţia va fi posibilă vreodată.

Alţii sunt în dezacord doar cu calendarul propus de Canavaro. William Matthews, președinte al Academiei Americane de Neurologie, a declarat că ideea italianului poate fi viabilă, dar este puţin cam grăbită, fiind ceva ce ţine de un viitor mai îndepărtat. Altora, intervenţia chirurgicală li se pare atât de respingătoare, încât nu au ezitat să îl compare pe Canavaro cu Frankenstein.

Canavaro continuă ce alţii au început

Dacă operaţia va avea loc, fie că va fi sau nu un succes, va fi oricum o premieră mondială. Experimentul a mai avut loc în anul 1970, dar pe o maimuţă. Medicii nu au transplantat atunci și măduva spinării, astfel încât maimuţa nu se putea mișca. A supravieţuit doar 8 zile, deoarece capul a fost respins de către sistemul imunitar al corpului. Anii au trecut, iar Canavaro susţine că știinţa și tehnologia posedă acum toate instrumentele unei intervenţii de succes. „Cred că suntem acum la un punct în care toate aspectele tehnice sunt fezabile.” Deși există un risc major de respingere, asemenea oricărui transplant, Canavaro subliniază că medicamentele imunosupresoare ar trebui să împiedice acest lucru.

La prima vedere, trecând peste aspectul oarecum desprins din filme de groază, iniţiativa lui Canavaro poate fi și apreciată. Acest tip de chirurgie le-ar putea oferi speranţe persoanelor ale căror organe sunt afectate sau celor care au suferit accidente majore. De fapt chiar aceasta este și ideea pe care mizează chirurgul, în încercarea de a evidenţia elementul pozitiv al iniţiativei, pe care cei mai mulţi o percep ca fantezistă.

Rămân deocamdată cei doi ani-limită preziși de Canavaro. Este posibil însă ca aceștia să fie comprimaţi, fiindcă între timp au apărut primii „cobai”, printre care și Valeri Spiridonov. De asemenea, odată cu mediatizarea anunţului, medicul italian a primit nenumărate mesaje de susţinere, dar și alte solicitări pentru efectuarea operaţiei. Chiar dacă intervenţia chirurgicală este în stadiu de proiect, încep deja să fie invocate probleme. Şi nu sunt deloc puţine.

Totul este bine doar când se termină cu bine

Problemele pe care le generează Canavaro prin ideea lui ciudată nu sunt doar de ordin știinţific. În primul rând, sunt implicate chestiuni etice. Cât de moral este ca un organism să fie „închiriat” și oferit altcuiva pentru ca acesta să își poată continua viaţa? Unii chiar își pun problema cui îi aparţin, de exemplu, copiii celui căruia i s-a preluat trupul. Ar putea fi invocat un transfer de identitate sau poate o dublă identitate în cazul persoanei căruia îi rămâne capul.

Există, în plus, riscul ca unii să își dorească supunerea la această procedură din considerente pur și simplu estetice. Într-o epocă în care frumuseţea corporală este supralicitată, oricând pot apărea persoane care dispun de resurse financiare suficiente pentru a le fi înlocuit integral organismul.

Implicaţii pot fi găsite și în zona religioasă. Nu sunt deloc dificil de întrezărit provocările la adresa unor concepte teologice tradiţionale. Moartea nu pare să mai fie un dat natural. Dacă va fi un succes, procedura lui Canavaro nu îi va împiedica pe nimeni ca, după câteva decenii de viaţă, să își dorească un corp nou, sănătos, dar care să păstreze amintirile și personalitatea proprie. Cu alte cuvinte, moartea ar putea fi învinsă încă de pe pământ.

Pe de altă parte, cele mai mari dificultăţi de poziţionare faţă de provocarea lui Canavaro le înregistrează religiile care mizează pe ideea nemuririi sufletului. Deja chirurgul a anunţat că Biserica Ortodoxă Rusă l-a avertizat pe Valeri că procedura chirurgicală este împotriva lui Dumnezeu, deoarece va genera un amestec între sufletul pacientului care va rămâne în viaţă și cel al corpului pe care îl va prelua. „Aceasta este provocarea pe care chirurgia o va da religiei”, susţine Canavaro. În continuarea argumentaţiei sale, el afirmă că dacă operaţia va fi un succes și nu se întâmplă nimic din ceea ce religia așteaptă să se întâmple (referitor la problema sufletului) înseamnă că „se dovedește știinţific că punctul ei de vedere este greșit”.

În concluzie, proiectul lui Canavaro poate rezolva anumite probleme (în cazul în care va avea succes), dar va genera altele. Deocamdată asistăm la critici nu foarte bine articulate, nici măcar din partea bisericii. Justificarea opoziţiei prin acreditarea amestecului de suflete poate fi considerată la fel de fantezistă precum convingerea lui Canavaro că transferurile de capete vor deveni o realitate. Pe de altă parte, dacă va reuși Canavaro, atunci o bună parte dintre religii chiar vor avea o problemă mare.

DISTRIBUIE: