Astăzi începe Ramadanul, cea mai importantă sărbătoare musulmană din an, respectată de întreaga comunitate islamică.
Ramadanul (luna de post) este unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului – alături de Shahada (mărturisirea credinţei), Salah (rugăciunea făcută de 5 ori pe zi), Hajj (pelerinajul la Mecca pe care fiecare musulman trebuie să-l facă măcar o dată în viaţă) şi Zakat (valoarea anuală pe care fiecare musulman cu posibilităţi o va da celor nevoiaşi). Credincioşii musulmani consideră Ramadanul a noua lună a calendarului, care durează 29 sau 30 de zile şi este o lună de post. Este considerată luna pocăinţei şi a sacrificiului, iar punctul ei focal este sărbătorirea timplui în care profetul Mahomed a primit revelaţia coranică.
Pentru islamici, postul este un mijloc de purificare, un exerciţiu de autocontrol, dar şi o dovadă de credinţă. În timpul Ramadanului, adică aproximativ 30 de zile, musulmanii adulţi postesc abţinându-se de la hrană, băutură şi relaţii sexuale de la răsăritul soarelui până la apus. La apusul soarelui, după rugăciunea Maghrib, musulmanii întrerup postul şi iau masa numită Iftar, împreună cu familia şi prietenii. Iftarul presupune azi mese copioase, cu sisha şi cafea, însă în trecut masa de Iftar era formată doar din curmale şi apă.
Interdicţiile care purifică sufletul
În limba arabă, cuvântul pentru „post” este „sawm”, care înseamnă „a (se) abţine” şi este folosit atât cu referire la alimente cât şi cu referire la acţiuni nocive, la gânduri şi cuvinte rele.
Postul marchează în mod deosebit interdicţii valabile tot anul: în timpul Ramadanului nu se minte, nu se jigneşte, nu se blesteamă.
Pe parcursul lunii de post, credincioşii musulmani sunt sfătuiţi să îşi reevalueze vieţile în lumina religiei islamice, să se împace cu cei care i-au supărat, să întărească legăturile de familie şi relaţiile cu prietenii şi să scape de obiceiurile rele.
În timpul Ramadanului credincioşii musulmani trebuie să respecte interdicţii privind şi alte elemente în afară de hrană. Ei nu au voie să folosească picături pentru ochi, să se certe, să asculte muzică şi nici să întreţină relaţii sexuale. O interdicţie controversată este aceea plasată asupra înghiţirii salivei (proprii sau a altei persoane). Cei care respectă interdicţia scuipă adesea, în timpul postului, pentru a nu-şi potoli setea nici măcar cu propria salivă. Criticii acestei practici spun că ea e lipsită de bază doctrinară şi că este un obicei care se opune spiritului Coranului, ce nu doreşte să impună postul ca o formă de tortură.
Cine are voie să nu respecte Ramadanul
Există anumite categorii de credincioşi musulmani care pot beneficia de o amânare sau de o scutire a respectării postului. Între acestea se numără: persoanele bolnave, femeile la menstruaţie, femeile însărcinate sau cele care alăptează, copiii mici, călătorii (atunci când parcurg distanţe mari) sau oricine hrăneşte cincizeci de săraci în fiecare zi a postului.
Această ultimă alternativă a adoptat-o un canotor profesionist, care urmează să concureze în cadrul Jocurilor Olimpice de la Londra. Moe Sbihi este primul canotor musulman care joacă în echipa olimpică de canotaj a Marii Britanii. El şi-a dorit să participe la compeiţia extrem de însemnată pentru cariera lui, fără să renunţe totodată la convingerile sale religioase. Tânărul este doar unul dintre cei aproximativ 3.000 de sportivi musulmani care vor încerca să ţină Ramadanul în timpul Jocurilor Olimpice.
Ultimele 10 zile
Ultimele 10 nopţi ale postului au o semnificaţie aparte, una dintre acestea, Laylat Al Qadr, fiind cea în care musulmanii cred că primele versete din Coran i-au fost relevate profetului Mohammed de către îngerul Jibraeel (Gabriel). Ramadanul se încheie cu Eid Al Fitr, una dintre cele mai importante sărbători islamice, care durează trei zile şi simbolizează purificarea de după încheierea postului.
Ramadanul, însă, nu este sărbătorit fără opoziţie și dificultaţi. Citește mai multe despre opoziţia și reacţiile contradictorii faţă de Ramadan în materialul următor:
