Reforma

La aproape 500 de ani de la debutul Reformei Protestante (31 octombrie 1517), marcat de baterea celor 95 de teze pe uşile catedralei din Wittenberg de către Martin Luther – la vremea aceea călugăr augustinian şi profesor de teologie –, e necesară o analiză independentă de teorii conspiraţioniste a schimbărilor petrecute în sânul Bisericii Catolice. Dacă...

Acum 500 de ani, o mână de oameni au schimbat felul în care fusese înţeles și practicat creștinismul timp de mai bine de un mileniu. Am putea încerca să ne imaginăm cum s-ar putea întâmpla acest lucru azi, dar nu am ajunge niciunde. Dacă revoluţiile ar putea fi anticipate, nu ar mai fi revoluţii. Iar...

Peste câteva săptămâni vom intra în 2017. Va fi anul în care protestanţii vor sărbători 500 de ani de la începutul Reformei. Dar nu doar ei vor sărbători, ci și catolicii. Vizita recentă a papei Francisc în Suedia a fost doar ultimul eveniment dintr-un șir de alte asemenea evenimente pregătitoare. Un vânt al reconcilierii bate...

Martin Luther credea că știe precis ce așteaptă Dumnezeu de la el și, în strădania lui neobosită de a-I face pe plac, ajunsese – culmea – să Îl urască.

La începutul secolului al-XV-lea, ameninţarea Imperiului Otoman asupra estului Europei era o certitudine dureroasă. Ultimii bizantini, conștienţi de dezastrul ce urma, au apelat la ajutorul occidental, încercând o unire politică cu Biserica Romano-Catolică.

Indiferent ce se spune despre valoarea de predicţie a cuvintelor atribuite tradiţional lui Malraux: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, cert este că, după consumarea a aproape două decenii din acest secol, nu știm cu adevărat încotro ne îndreptăm.

Mișcarea penticostală, apărută la începutul secolului al XX-lea, încheie lanţul principalelor mișcări numite „neoprotestante“ în România (alături de Biserica Baptistă, de „Mișcarea Fraţilor“, din care își revendică originile creștinii după Evanghelie din România, și de Biserica Adventistă).

„Fără un astfel de îndemn puternic din afară nu i-ar fi trăsnit prin cap niciunui preot român, simplu, naiv, orbește supus legilor și obiceiurilor bisericii sale strămoșești, cum au trebuit să fie toţi preoţii noștri pe atunci – să facă așa una ne mai făcută: să profaneze Scriptura prin încercarea sa nelegiuită de a o...

Se spune că de la dragoste la ură este un singur pas. De la ură la dragoste însă, nu prea numără nimeni. Împlinirea a 500 de ani de la începutul divorţului dramatic al lui Luther de Biserica Catolică este un prilej istoric pentru a rememora pașii parcurși de cele două biserici pe drumul unei reconcilieri...

Henric al VIII-lea a declanşat un lanţ extraordinar de evenimente în anii 1530, când a ales să se desprindă de Biserica Romano-Catolică. Gestul lui, uluitor pentru acea vreme, l-a transformat în primul monarh european care a negat puterea papalităţii şi, totodată, în „Liderul suprem“ autoproclamat al bisericii din Anglia. Acest articol analizează de ce şi...

Anul 2017 este un an special pentru Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea. Și nu doar prin numărul record, 113.000, de evenimente evanghelistice pregătite să se desfășoare pe tot globul, ci mai ales prin forma pe care acestea o vor lua.

Pe 15 iunie s-au împlinit 496 de ani de la promulgarea de către papa Leon al X-lea a celebrei sale bule Exurge Domine (Ridică-te, Doamne!).

„Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu în Tine; ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.” (Ioan 17:21)

Secolele tulburi care au urmat Marii Schisme, din 1054, și climatul similar din interiorul bisericii creștine au făcut loc treptat unor mutaţii profunde în gândirea și în spiritualitatea europenilor. Citește și prima parte a acestui serial Semnele timpului. Click aici Cataclismele naturale, foametea și ciuma care au zdruncinat Europa au potenţat sentimentul că nevoia cea mai stringentă...

Învăţăturile lui Jean Calvin influenţează până astăzi o parte a protestantismului, ajutând la transformarea societăţii medievale într-una modernă.

Orice religie are sau nu căutare în funcţie de beneficiile promise. Pe om îl interesează beneficiile imediate în viaţa aceasta, dar îl interesează în mod special viitorul, speranţa pe care i-o aduce propria religie şi cât este ea de sigură.

Conceptele de libertate și diversitate religioasă din Statele Unite moderne își au rădăcinile în reforma religioasă din Anglia, ce a dat naștere unui creștinism fragmentat, transmis sub forma aceasta Americii de Nord prin intermediul coloniștilor englezi.

Astăzi, la exact 500 de ani de la protestul lui Luther, Biserica Catolică și cea Luterană au semnat un act care consfinţește reunirea celor două biserici. Papa Francisc devine liderul spiritual al bisericii unite.

În ianuarie 2014, într-un gest pe care site-ul catholic.org l-a numit istoric, Papa Francisc le-a trimis un mesaj de unitate, înregistrat cu telefonul mobil, liderilor charismatici și penticostali, care participau la o conferinţă organizată de Kenneth Copeland Ministries1.

Acum jumătate de mileniu, cuiul lui Luther a prins cele 95 de teze pe ușa catedralei din Wittenberg. În ce lumină se văd azi motivele care au dus la Reformă?

Timp de zece ani, Luther a citit Biblia de două ori pe an. Prima lui Biblie era aşa de citită, încât el „cunoştea ce era pe fiecare pagină şi ştia unde putea fi găsit orice pasaj”[1]. Martin Luther este cel mai sonor nume în lista celor care au produs Reforma și au dus studierea Bibliei...