Libertatea este un concept care pare să fie greu de pus în practică. Teoria poate fi atractivă, însă diversitatea de opinie cu privire la definirea termenului creează dificultăţi de implementare a acestuia.

„Libertatea religioasă este periculoasă”, a scris recent Tim Cook, CEO Apple. În ultimul timp, problema libertăţii este intens invocată în spaţiul public, nu doar ca urmare a escaladării terorismului sau accentuării discursurilor antisemite. Este vorba de disputa tot mai dură cu privire la drepturile homosexualilor, aflate în opoziţie cu cele ale creștinilor. Viceversa este la fel de valabilă, de aici derivând și dificultatea armonizării concepţiilor cu privire la libertatea umană.

Este clar că există o ciocnire de idei pe subiectul libertăţii, așa cum reiese și din declaraţia directorului executiv Apple. De ce a ieșit la rampă acum cu această declaraţie? Opinia sa, proaspăt exprimată într-un articol publicat de Washington Post, are un ton alarmist. Cook consideră foarte periculoasă decizia pe care a adoptat-o unul dintre statele americane, fapt care se poate propaga la nivelul întregii ţări.

Cine apără libertatea religioasă

Legea la care Cook face referire a fost promulgată recent de către guvernatorul statului american Indiana și are rolul de a proteja libertatea religioasă. Prin hotărârea acestuia, se oferă posibilitatea unei persoane să refuze îndeplinirea unui serviciu sau a unei prestaţii, dacă aceasta contravine credinţei individului. Așa cum era de așteptat, statul Indiana a fost puternic criticat de către organizaţiile homosexuale, care acuză noul act normativ de discriminare.

Cazul este interesant, pentru că ilustrează cât de puternic sunt polarizate cele două tabere. Creștinii se consideră liberi să își exprime public valorile în care cred. Dar și grupările homosexuale pretind să nu fie discriminate atunci când solicită un serviciu, fie că este vorba de o nuntă sau de închirierea unei camere de hotel.

Libertatea religioasă, subordonată drepturilor omului

Poziţiile adoptate faţă de problema libertăţii par să fie ireconciliabile. Cook pune libertatea umană în contrapondere cu libertatea religioasă, considerând că drepturile omului ar trebui să primeze în raport cu valorile religioase. Din perspectiva sa, situaţia din Indiana înseamnă o întoarcere în trecut, atunci când albii și negrii erau în tabere adverse.

Pentru a-și susţine ideea, directorul Apple apelează la două exemple. Primul este de ordin managerial și provine din propria experienţă acumulată în cadrul firmei pe care o conduce: „Apple este deschis. Deschis către toată lumea, indiferent de unde provine, cum arată, cum se închină sau pe cine iubește. La Apple, ne străduim să facem afaceri într-un mod care este drept și corect. De aceea, în numele Apple, mă opun acestui nou val de legislaţie – ori de câte ori apare.”

Al doilea exemplu are ca sursă experienţa sa religioasă. A fost botezat într-o biserică baptistă și credinţa este o parte importantă din viaţa lui. Insistă, însă, pe faptul că niciodată nu a fost învăţat că religia ar trebui să fie folosită ca scuză pentru discriminare. Mai mult, consideră că problema libertăţii nici nu ar trebui cuantificată din perspectiva normelor religioase. „Aceasta nu este o problemă politică. Aceasta nu este o problemă religioasă. Este vorba despre modul în care ne tratăm unii pe alţii ca fiinţe umane.”

Drepturile omului, subordonate libertăţii religioase

Dacă Cook vede rezolvată problema punând în relaţie de subordonare cele două forme de libertate, există și alternativa, prin inversarea polilor. Pentru unii, libertatea religioasă este dominantă și în numele ei pot fi limitate alte drepturi. Iar aici nu este vorba de legi sharia, nici de teocraţii creștine, ci pur și simplu de încercarea de a impune religia chiar și celor care au o altă viziune despre lume.

Un exemplu în această privinţă (cu nuanţa extremă pe care o implică) a fost oferit recent de către o senatoare americană. Conform CNN, Sylvia Allen a deplâns degradarea morală a ţării și a sugerat dezinvolt că legislatorii ar trebui să ia în considerare un proiect de lege pentru a obliga „fiecare american să frecventeze duminica biserica căreia îi aparţine” cu scopul iniţierii unei adevărate renașteri morale.

Ambele situaţii pot fi însoţite de intenţii bune. Însă, în spatele celor două viziuni asupra libertăţii, fie că vorbim de combaterea discriminării, fie de revigorarea morală, se ascund germenii unei limitări a libertăţii. Imaginea de ansamblu care derivă din cazurile invocate este eronată. Atunci când libertatea este percepută în termeni absoluţi doar pentru un anumit segment social (Cook) sau limitată în interesul religiei, pentru alt segment social (Allen), fără surprinderea nuanţelor necesare, se poate ajunge la o distorsionare a libertăţii. De fapt, atunci când conștiinţa umană riscă să fie abrutizată, în numele chiar a celor mai nobile idealuri, însăși libertatea este pusă în cătușe.

DISTRIBUIE: