Înţeleasă drept satisfacerea nevoilor generaţiilor prezente fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi, dezvoltarea durabilă pare să beneficieze din plin de pe urma promovării libertăţii religioase, susţine dr. Brian J. Grim, președintele Religious Freedom and Business Foundation.

Numeroși susţinători ai libertăţii religioase au afirmat de-a lungul timpului că aceasta este „fundamentală și este interconectată cu toate celelalte drepturi și libertăţi”. Recent însă, dr. Brian J. Grim a prezentat nu mai puţin de 7 căi prin care libertatea religioasă poate contribui la dezvoltarea durabilă.

  1. Libertatea religioasă stimulează respectul

Dr. Grim spune că libertatea religioasă stimulează respectul, protejând mai mult de 84% din populaţia lumii, adică pe toţi cei care se identifică cu anumite convingeri religioase. Potrivit unui raport din luna aprilie al Pew Research Center, procentul celor neafiliaţi religios este în scădere, iar până în anul 2050 acesta va ajunge la 13%, de la 16% în anul 2010. Libertatea religioasă le oferă tuturor oamenilor aceleași drepturi și șansa de a se exprima în societate.

Ceea ce nu menţionează dr. Grim este însă faptul că una dintre comunităţile religioase cu cea mai mare rată de creștere este cea musulmană, acolo unde relaţia dintre tradiţia legală islamică și standardele drepturilor omului reprezintă „una dintre cele mai delicate probleme după Primăvara Arabă”, după cum preciza Petre Dumitriu, observator permanent al Consiliului Europei la ONU, într-un articol apărut în publicaţia oficială a Asociaţiei Internaţionale pentru Apărarea Libertăţii Religioase (AIDLR).

  1. Libertatea religioasă reduce corupţia

Eliminarea corupţiei este una dintre premisele dezvoltării economice durabile, iar libertatea religioasă are o contribuţie și în acest sens. Dr. Grim menţionează faptul că o simplă comparare a două studii ale Pew Research Center, unul cu privire la restricţiile statului asupra religiei (2012), iar cel de-ar doilea referitor la percepţia corupţiei (2014), relevă faptul că „9 dintre cele 10 cele mai corupte ţări din lume impun restricţii mari și foarte mari asupra libertăţii religioase”.

Articolul menţionează faptul că libertatea religioasă presupune faptul că oamenii religioși fac uz de valorile și învăţăturile lor morale și în mediul de afaceri, iar încercarea de a transforma companiile în organizaţii laice, neutre, ar reprezenta unul dintre factorii ce contribuie la corupţie. Raţionamentul prezentat de dr. Grim naște totuși întrebarea: corupţia este cauzată de limitarea libertăţii religioase sau de lipsa oamenilor religioși?

  1. Libertatea religioasă dă naștere păcii

Reducerea violenţelor și a conflictelor religioase care ar putea ţine la distanţă posibilii investitori și ar putea pune în pericol economia este un alt avantaj al cultivării libertăţii religioase. În acest sens, dr. Grim menţionează situaţia Egiptului. După modificarea Constituţiei în ianuarie 2014, islamul a devenit religie oficială ducând la intensificarea ostilităţilor, ceea ce a avut un efect negativ asupra turismului.

  1. Libertatea religioasă încurajează libertăţi mai ample

Dr. Grim îl citează pe Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel în Economie, care susţine că libertatea reprezintă atât scopul, cât și cel mai eficient mijloc de susţinere a vieţii economice și cheia pentru bunăstarea întregii lumi, libertatea religioasă corelându-se cu alte libertăţi și măsuri de ordin social și economic, precum un sistem mai bun de sănătate sau venituri mai mari pentru femei. În timp ce recunoaște lipsa unui caracter cauzal al acestei corelaţii, sugerează că libertăţile sunt interdependente.

  1. Libertatea religioasă dezvoltă economia

Într-un mediu liber și competitiv, religia poate juca un rol important în dezvoltarea umană și socială. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cultele protestante care, la începutul istoriei Statelor Unite, au fost cele care au înfiinţat școli, spitale, închisori sau au distribuit cărţi. În prezent, grupurile religioase au devenit furnizori de servicii educaţionale, medicale și sociale în ţările din Africa și estul Asiei.

  1. Libertatea religioasă „limitează restricţiile”

Libertatea religioasă cultivă depășirea anumitor limite discriminatorii care însoţesc restricţiile religioase. Un exemplu în acest sens este reprezentat de ţările musulmane în care restricţiile religioase contribuie deseori la deteriorarea economiei și a mediului de afaceri. Aceasta deoarece legea musulmană este adesea folosită ca premisă a discriminării împotriva femeilor (de ex. la angajare) sau ca legitimare a atacului împotriva unui rival economic (de ex. acuzându-l de blasfemie). În plus, subliniază dr. Grim, cercetările arată că instabilitatea asociată restricţiilor și ostilităţilor religioase îi poate determina pe antreprenori să caute altă „piaţă”.

  1. Libertatea religioasă crește încrederea

Respectarea libertăţii religioase a angajatului poate îmbunătăţi moralul angajaţilor, poate favoriza retenţia de personal și poate contribui la rezolvarea conflictelor. Conform concluziilor grupului de consultanţă în afaceri McKisney & Co., din ce în ce mai mulţi parteneri, investitori și consumatori preferă companii care respectă drepturile omului, oferindu-le un avantaj în faţa competitorilor.

Deși articolul lui Gim nu sugerează că libertatea religioasă este singurul sau principalul element al dezvoltării economice, acesta încurajează guvernele și angajatorii să ia în considerare și libertatea religioasă în elaborarea planurilor strategice, în managementul resurselor umane și în relaţiile cu comunitatea.