FBI: violenţele motivate de ură religioasă cresc

182

Ura transformată în violenţă este un element tot mai prezent în peisajul cotidian. Pe stadioane, pe stradă sau în campanii electorale, violenţa este în creștere. Paradoxal însă, chiar și religia constituie o armă redutabilă în mâinile celor care pretind că promovează pacea.

Violenţele motivate de ură în 2015 au fost mai frecvente cu 6% decât în 2014, cu o creștere de două treimi a atacurilor motivate religios împotriva musulmanilor. Statistica acţiunilor violente motivate de ură, publicată recent de FBI (raportul aici), indică faptul că pe parcursul anului 2015 s-au înregistrat mai mult de 5.850 de incidente generate de sentimentul de ură.

Motivaţia recurgerii la violenţă, implicit la crimă, a fost diversă, conform NPR. Astfel, 56,9% dintre cazuri au fost asociate cu o prejudecată motivată de diferenţele de rasă sau etnie (mai mult de jumătate dintre atacuri i-au vizat pe afroamericani), iar 21,4% au fost determinate de o prejudecată religioasă. Urmează, apoi, 18,1% dintre cazuri care sunt provocate de o prejudecată faţă de orientarea sexuală. Cele mai multe dintre infracţiuni au constat în intimidare, vandalism sau agresiune.

Aspectul care atrage cel mai mult atenţia la acest raport constă în faptul că atacurile motivate religios înregistrează ponderi tot mai mari. Astfel, incidenţa crimelor religioase a crescut cu aproape 23% faţă de 2014. Cele mai multe infracţiuni motivate de ură religioasă i-au vizat pe evrei, atacurile antisemite crescând cu mai mult de 9%, comparativ cu 2014. Și atacurile asupra musulmanilor americani au crescut vertiginos, în proporţie de 67%. Această situaţie face ca atacurile împotriva musulmanilor să ajungă la nivelul cel mai înalt înregistrat în ultimul deceniu și jumătate, relatează CBSNews. În 2015 au existat 257 de incidente cu ţintă anti-musulmani, comparativ cu 184 de incidente din anul precedent.

„Creșterea poate fi datorată, în parte, creșterii numărului de reclamaţii făcute de victime, precum și unei raportări mai bune și urmăririi de către agenţiile care monitorizează fenomenul.” Cu toate acestea, Raportul FBI se bazează pe datele instituţiilor locale care se ocupă de problema respectivă. Însă analiștii consideră că  amploarea problemei este mult subapreciată. De exemplu, în 2014, Biroul de Statistică a Justiţiei a estimat, pe baza studiilor victimelor, că 60% dintre infracţiunile motivate de ură nu sunt raportate la poliţie.

Raportul anual al crimelor motivate de ură este publicat întotdeauna spre finalul anului. În acest an, s-a întâmplat să fie făcut public tocmai în momentul în care frecvenţa acţiunilor motivate de ură au crescut, în contextul actelor de violenţă și intimidare asociate alegerilor prezidenţiale.

Un raport FBI din 2011 atestă 6.216 incidente motivate în exclusivitate de partizanat, între care 1.233 (19,8%) au fost crime motivate de partizanatul religios. În analiza anului 2011, s-a observat că 771 dintre crimele motivate religios au fost îndreptate împotriva evreilor, 157 împotriva musulmanilor, 67 împotriva catolicilor, 44 împotriva protestanţilor şi 4 împotriva gnosticilor sau ateilor. Circa 130 de acţiuni violente au avut drept victime persoane de alte religii. Violenţa motivată de ura religioasă au fost a treia cea mai numeroasă categorie de agresiuni, după cele motivate de ura rasială (2.917 incidente) şi cele motivate de discriminarea pe baza orientării sexuale (1.293 incidente), arată raportul pe 2011 al autorităţilor federale.

Un rol important în propagarea urii îl deţine presa. Astfel, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranţei (The European Commission against Racism and Intolerance), care ţine de Consiliul Europei, a criticat câteva publicaţii, mai ales ziarele tabloide, pentru folosirea unor terminologii „ofensatoare, discriminatorii și provocatoare”, informează The Independent.

Raportul Comisiei a evidenţiat că discursul instigator la violenţă este o problemă gravă, inclusiv cel îndreptat împotriva minorităţilor rrome și imigranţilor, alături de „relatările lipsite de scrupule” împotriva comunităţii LGBT. . „Nu este nicio coincidenţă că violenţa rasială crește în Marea Britanie în același timp în care vedem exemple de discurs instigator la ură și intoleranţă în ziare, online și în rândul politicienilor”, conchide raportul.

Potrivit raportului, aproximativ jumătate din cele 27 de state UE au registre incomplete cu privire la crimele comise din intoleranţă, încălcând astfel Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. „Dacă sistemul judiciar omite să ţină cont de motivaţia din spatele unei crime, acest lucru echivalează cu încălcarea (…) Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”, reclamă ADF, adăugând că aceste crime generate de ură constituie „o realitate cotidiană” în UE, citează EVZ.

România este singura ţară din Uniunea Europeană în care nu există un registru al infracţiunilor comise pe motive de rasă, religie sau sex, transmite un raport al Agenţiei pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene (ADF). În schimb, doar patru ţări – Marea Britanie, Finlanda, Suedia și Olanda – au registre complete cu privire la astfel de delicte și au făcut publice toate informaţiile.

Totuși, ActiveWatch a reușit să redacteze un raport anual privind discursul instigator la ură din România 2014 –2015 (PDF aici). Problema este că acest raport insistă preponderent pe minorităţile sexuale și pe cele etnice, nereușind să acopere o arie mai largă a problemei.

De fapt, această abordare mai restrânsă este specifică multor ţări. Lipsesc din statisticile preocupate de fenomenul urii problema ostilităţii faţă de creștini. „Deşi creştinii s-au bucurat de supremaţie, astăzi situaţia este diferită. Ei constituie o majoritate în anumite regiuni, dar creştinii practicanţi sunt doar o minoritate. Prin urmare, aceştia sunt trataţi cu ostilitate”, a declarat Martin Kugler, de la Observator, într-un amplu interviu pentru site-ul Mercator.

DISTRIBUIE: