Intensificarea persecutării creştinilor din ultimii 2 ani a generat reacţii puternice din partea liderilor religioși și politici din întreaga lume. Între aceștia, papa Francisc a descris problema ca fiind la un nivel ce ia forma unui genocid, relatează Christianity Today. Persecuţia afectează mai mult de 100 de milioane de creștini din peste 60 de ţări.

În timp ce anul 2014 a intrat în istorie ca anul în care persecutarea creștinilor a cunoscut, global, cel mai ridicat nivel din era modernă, situaţia actuală sugerează că ceea ce este mai rău abia urmează”, avertiza, la începutul anului, organizaţia globală Open Doors (OD). „Persecutarea creștinilor este la un nivel pe care nu l-am văzut de mulţi, mulţi ani”, consemnează și John Pontifex, de la societatea Aid to the Church in Need (ACN), care monitorizează cazurile de persecuţie la nivel mondial în rândul catolicilor.

Pew Research Center menţionează că, în luna martie, creștini din 102 ţări sufereau din pricina persecuţiei. Pentru o descriere mai detaliată a situaţiei, OD a publicat o ierarhie a severităţii persecuţiei asupra creștinilor: World Watch List. Potrivit acesteia, în 2015, 50 de ţări persecută creștinii, 3 dintre ele fiind declarate zone cu intensitate extrem de ridicată. Coreea de Nord este ţara cu cel mai lung istoric în privinţa persecuţiei asupra creștinilor, ocupând primul loc în lista ţărilor persecutoare, așa cum a fost cazul, de altfel, în ultimii 13 ani. Aici, în jur de 70.000 de creștini sunt ţinuţi în lagăre, „cu zecile de mii de oameni exilaţi, arestaţi, torturaţi și/ sau uciși”. Pe de altă parte, Africa este locul în care rata de intensificare a persecuţiei este cea mai mare, iar Orientul Mijlociu rămâne locul cu cea mai violentă persecuţie, elemente care au dus la un exod în masă al creștinilor.

Numărul creștinilor afectaţi de violenţă, ostilitate și intoleranţă a ajuns la 100 de milioane, potrivit Christian Charity Report, citat de Christian Post. Aceasta face din creștinism cea mai persecutată religie din lume. Rapoartele privind intensitatea persecuţiilor sunt îngrijorătoare, potrivit OD: 322 de creștini sunt omorâţi în fiecare lună, 214 biserici și proprietăţi creștine sunt distruse și 722 de forme de violenţă sunt comise împotriva creștinilor. Formele de persecuţie sunt diverse, de la riscul de a fi închis, la tortură, viol și până la ucidere.

Creștinismul – pe cale de dispariţie în unele zone

Un articol publicat în luna iulie de The New York Times lua în discuţie chiar un posibil sfârșit al creștinismului în Orientul Apropiat. Situaţia este alarmantă în acea zonă, iar jurnaliștii le întrevăd un viitor sumbru creștinilor de aici. Iar aceasta este o părere împărtășită și de oameni politici.

Baroneasa Warsi, membra în guvernul Marii Britanii, susţine că pentru creștinism există pericolul de a dispărea din cauza persecuţiei în zonele în care este minoritar, notează The Guardian. Cine poate să facă ceva pentru schimbarea situaţiei și pentru respectarea drepturilor omului?

Într-un discurs susţinut la Universitatea Georgetown din Washington D.C., Warsi a lansat un apel către clasa politică din ţările în care se manifestă intoleranţă și violenţă faţă de creștini, cu trimitere directă la Pakistan, ca să redirecţioneze situaţia în zona toleranţei religioase. Ea consideră aceasta o soluţie, ţinând cont de rezultatul unei cercetări efectuate în America. „Au fost făcute niște cercetări interesante în SUA care spun că felul în care o comunitate minoritară este tratată după un incident extremist este profund dependent de tonul pe care îl dau politicienii. Ei au responsabilitatea să stabilească tonul, pentru a marca parametrii legali cu privire la ce va fi și ce nu va fi tolerat.”

În timp ce organizaţiile creștine pentru libertate își desfășoară activităţile și în timp ce problema persecuţiei se discută la nivel mondial, este totuși responsabilitatea politicienilor din aceste ţări să stopeze curentul intoleranţei.

Un conflict creștino-musulman?

Potrivit unui alt raport din 2014 despre libertatea religioasă în lume, întocmit de data aceasta de ACN, condiţiile s-au deteriorat în 55 de ţări și semnificativ în 6 ţări: Irak, Libia, Nigeria, Pakistan, Sudan și Siria. Așa cum se poate vedea din acest raport și din lista OD, extremismul islamic este principala sursă de persecuţie în 40-50 de ţări.

Însă aici trebuie făcută o clarificare, potrivit cardinalului Vincent Nicholas, arhiepiscop de Westminster și cap al Bisericii Catolice din Anglia și Ţara Galilor, citat de The Guardian: „Ar fi o greșeală gravă catalogarea persecuţiilor drept un conflict creștino-musulman… Grupările extremiste comit violenţă asupra oricui care nu le împărtășește viziunea. Aceasta îi include și creștini, dar [persecuţia] nu este exclusiv asupra creștinilor, în niciun caz.”

Jonathan Sacks, rabin din Marea Britanie, completează această afirmaţie, considerând că toate religiile lumii se confruntă cu persecuţie în anumite zone ale lumii, de la creștini, la evrei, musulmani, budiști, hinduși și alţii. Rabinul spune „libertatea religioasă are legătură cu trăsăturile noastre umane comune, iar noi trebuie să luptăm pentru ea dacă vrem să nu o pierdem. Aceasta, cred, este problema vremurilor noastre.”

Deşi creștinismul este religia cea mai persecutată din lume la ora actuală, aceasta nu înseamnă că suntem singurii persecutaţi. Persecuţia și intoleranţa iau diferite forme și se manifestă faţă de diferite grupări religioase minoritare. Lumea se confruntă nu cu persecuţie asupra creştinilor, ci cu o persecutare religioasă condusă de forţele majoritare. Pare că, în secolul XXI, libertatea se luptă să supravieţuiască unui atac tot mai intens și violent. Este vorba de o atitudine de intoleranţă și violenţă manifestate de grupările care deţin statutu de majoritate, o atitudine care se conturează tot mai mult în secolul 21.