Marele Sinod: Căsătoriile între ortodocși și neortodcși sau necreștini, interzise

1017

Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, reunit în Creta în perioada 16-26 iunie 2016, a stabilit reguli în ceea ce priveşte „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la căsătorie”. Conform documentului oficial adoptat la lucrările sinodului, s-a hotărât că sunt interzise căsătoriile între ortodocşi şi neortodocşi sau necreștini și că Biserica Ortodoxă nu acceptă contractele de coabitare, în general, și în special pe cele pentru persoanele de acelaşi sex.

„Instituţia familiei este ameninţată astăzi de fenomenul secularizării precum și de relativismul moral. (…) În Biserica Ortodoxă, căsătoria este considerată cea mai veche instituţie de drept divin, pentru că a fost instituită în același timp cu crearea primilor oameni, Adam și Eva. (…) Taina unirii indisolubile dintre un bărbat și o femeie este chipul unirii dintre Hristos și Biserică. (…)

Unirea dintre un bărbat și o femeie în Hristos constituie o mică biserică sau o icoană a bisericii. (…) O condiţie prealabilă a cununiei este credinţa în Iisus Hristos, credinţă pe care soţul și soţia (bărbatul și femeia) trebuie să o împărtășească.

În societatea de astăzi, se ridică problema căsătoriei, care este baza familiei iar familia justifică pe deplin căsătoria. Presiunea care se exercită în lumea contemporană prin recunoaşterea a noi forme de coabitare constituie o adevărată ameninţare pentru creștinii ortodocși. Criza căsătoriei și a familiei, sub multe aspecte, îngrijorează profund Biserica Ortodoxă, nu numai din cauza consecinţelor negative asupra structurii sociale, ci și din cauza ameninţării asupra relaţiilor particulare din sânul familiei tradiţionale. 

Căsătoria civilă dintre un bărbat și o femeie înregistrată legal nu are un caracter sacramental, ci ea constituie un act de coabitare asigurat de stat, diferit de căsătoria binecuvântată de Dumnezeu și Biserica Sa. Membrii Bisericii care contractează o căsătorie civilă trebuie trataţi cu responsabilitatea pastorală necesară, pentru ca ei să înţeleagă valoarea Tainei Cununiei și binecuvântările care decurg din ea.

Biserica nu acceptă ca membrii ei să încheie contracte de coabitare (cu persoane – n.tr.) de același sex, precum și nici o altă formă de coabitare diferită de căsătorie. Biserica trebuie să depună toate eforturile sale pastorale astfel încât membrii ei care se angajează în astfel de forme de coabitare să poată înţelege adevăratul sens al pocăinţei și al iubirii binecuvântate de biserică.

Cu privire la căsătoriile mixte între ortodocși și neortodocși sau necreștini, s-a hotărât:

  1. Căsătoria între ortodocși și neortodocși este interzisă conform acriviei canonice (Canonul 72 al Sinodului Quinisext).
  2. Posibilitatea aplicării iconomiei bisericești cu privire la impedimentele la căsătorie trebuie să fie reglementată de Sfântul Sinod al fiecărei Biserici Ortodoxe Autocefale, conform principiilor stabilite de sfintele canoane bisericești, în spiritul unui discernământ pastoral, astfel încât să servească mântuirii omului.
  3. Căsătoria dintre ortodocși și necreștini este absolut interzisă, potrivit acriviei canonice.”

Ce înseamnă mai concret aceste decizii, stipulate în documentul oficial? Patriarhia Română a explicat că interdicţia căsătoriei credincioşilor ortodocşi cu persoane de altă confesiune creştină, conform tradiţiei canonice stricte a Bisericii Ortodoxe, are ca scop „păstrarea unităţii de credinţă şi de viaţă spirituală în familie”. Totuşi aceasta nu înseamnă că aceste uniri devin imposibile, ci, după cum se precizează în document, prin excepţie și din raţiuni pastorale în contexte socioculturale multiconfesionale, Biserica Ortodoxă îngăduie căsătoria credincioşilor ortodocşi cu persoane de altă confesiune creştină, după obţinerea dispensei (aprobării speciale) de la episcopul ortodox al locului, care are cea mai înaltă responsabilitate pastorală în eparhie.

Pe de altă parte, căsătoria dintre ortodocşi şi necreştini este, „absolut interzisă”, potrivit canoanelor – „La aplicarea tradiţiei bisericești cu privire la impedimentele la căsătorie, practica bisericească trebuie să ţină cont, în egală măsură, de prescripţiile legislaţiei civile cu privire la acest subiect, fără să depășească limitele iconomiei bisericești,” precizează documentul oficial.

Ce autoritate au aceste documente, având în vedere că din 14 biserici autocefale, au fost prezente doar 10, iar jumătate dintre ortodocși nu au fost reprezentaţi după sustragerea Bisericii Ortodoxe Ruse de la întânire? Șeful Serviciului de Presă al Patriarhiei de Constantinopol a asigurat că „Sinodul rămâne încă unul panortodox, iar autoritatea deciziilor sale nu se diminuează”, informează agenţia de știri Lăcașuri Ortodoxe.

„Nicăieri în regulamente nu se spune că lipsa uneia dintre Biserici ar influenţa desfășurarea Sinodului. Este important să se citeze cu precizie documentele oficiale. (…) Conform regulilor, Sfântul și Marele Sinod poate fi convocat de către Sanctitatea Sa (Patriarhul Bartolomeu), cu consimţământul tuturor Bisericilor locale. S-a întâmplat acest lucru la Geneva, în luna ianuarie. (…) Regulamentele nu spun nimic despre anularea Sinodului și a deciziilor sale, în cazul în care vreo Biserică nu ar fi în măsură să participe la el. (…) Autoritatea Sinodului și cea a deciziilor nu au de suferit și nu sunt diminuate. (…) Afirmaţia conform căreia deciziile Sinodului ar fi nule, întrucât unele Biserici nu au participat la el, este lipsită de orice temei ecleziastic, teologic și logic”, a declarat șeful Serviciului de Presă al Patriarhiei de Constantinopol.