Ce înseamnă pentru evrei şi pentru creştini vizita papei la sinagoga din Roma

22

Papa Francisc a devenit al treilea lider catolic din ultimul secol care a vizitat Sinagoga Mare a Romei, după ce a poposit duminică în lăcașul de cult evreiesc.

Vizita papei, apreciată de analiștii de la CS Monitor drept „un efort de a demonstra solidaritate interconfesională”, a cuprins mesaje de condamnare a violenţei motivate religios și a antisemitismului. Discursul papei a fost primit pozitiv, deși relaţiile Vatican–Israel nu au fost cele mai bune în ultima perioadă.

„Ura care izvorăște din rasism, din discriminare sau, mai rău, cea care folosește numele lui Dumnezeu sau cuvintele Lui pentru a ucide merită dispreţul nostru și o condamnare fermă din partea noastră”, a declarat Ruth Durghello, președintele Comunităţii Evreiești din Roma, citat de AP.

Ca și vizitele papale anterioare, efectuate de papa Ioan Paul al II-lea, în 1986, și de papa Benedict al XVI-lea, în 2010, vizita apei Francisc are loc într-un moment de tensiune ideologică între reprezentanţii celor două comunităţi religioase.

Faptul că Vaticanul a recunoscut Palestina ca stat, în documentele sale oficiale, a creeat un val de dezaprobare în comunitatea evreiască globală. Ministerul israelian de Externe a comunicat atunci „dezamăgirea” cu privire la gestul Vaticanului, despre care a spus că este o „manevră” care „nu promovează pacea, îndepărtând conducerea Autorităţii Palestiniene de posibilitatea revenirii la negocieri directe şi bilaterale”. Potrivit ministerului, Israelul urma să „examineze tratatul şi să ia măsurile necesare”.

În acest context, rabinul-șef al Romei, Riccardo Di Segni, a declarat că speră ca vizita papei să adâncească prietenia dintre evrei și creștini, în ciuda atitudinii recente a Vaticanului, care „nu poate fi apreciată prea mult de Comunitatea Evreiască”.

Papa Francisc se referise la „statul Palestina” și în timpul vizitei de anul trecut la locurile sfinte ale creștinismului, dar la nivel oficial Vaticanul încă întreţine relaţii diplomatice cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP).

CS Monitor amintește și de vizita papei în Cisiordania, anterioară vizitei în Israel, care ar fi deteriorat relaţiile cu partea israeliană nu doar pentru că primul stat vizitat a fost cel palestinian, ci și din pricina zvonului că papa l-ar fi numit pe președintele palestinian, Mahmoud Abbas, „un înger al păcii”.

Însă vizita la sinagogă are și un cadru pozitiv: publicarea, în luna decembrie, a documentului Nostra aetate, prin care Vaticanul normează relaţiile Bisericii Catolice cu religiile necreștine. În cadrul acestuia, dialogul iudeo–creștin ocupă un loc important. De aceea rabinul David Rosen, reprezentant al Comitetului Evreiesc din America, a apreciat că „acest document este foarte semnificativ”. În cuprinsul acestuia, li se recomandă catolicilor, de pildă, să nu încerce să îi convertească pe evrei. O recomandare pe aceeaşi linie cu discursul susţinut duminică la sinagogă, în cadrul căruia papa a subliniat că „fiecare fiinţă umană, din postura de creatură a lui Dumnezeu, ne este frate, indiferent de originile sau de religia sa”.