La data de 2 octombire 2006, gruparea religioasă Amish a fost catapultată în centrul atenţiei, după ce un om înarmat care nu aparţinea acestei grupări a intrat într-o şcoală Amish din Nickel Mines, Pennsylvania, şi a împuşcat 10 eleve, omorând cinci dintre ele.

Nu evenimentul în sine a fost lucrul care a atras atenţia, ci faptul că la câteva ore după împuşcături, un bărbat Amish a intrat în casa care aparţinea părinţilor atacatorului şi le-a spus acestora „Vă vom ierta”.

Lumea întreagă a rămas înmărmurită. Unii au văzut faptul petrecut ca un gest fără însemnătate, o ofrandă de cuvinte pe care oamenii Amish cu siguranţă nu ar fi putut-o înţelege şi crede cu adevărat. Alţii au văzut gestul ca fiind supraomenesc, un exemplu dat de un grup de oameni mai buni decat noi toţi, capabili să ierte uşor chiar şi în cele mai teribile dintre circumstanţe. Totuși, se pare că toată lumea vede gestul ca unul definitoriu pentru populaţia Amish.

Din acest motiv, pe 28 februarie postul de televiziune american PBS a lansat „The Amish”. „Nu putem înţelege oamenii Amish prin prisma unui singur eveniment, oricât de revelator acel moment ar putea părea să fie. Ei nu sunt genul de oameni care să trăiască momentul şi să arate cât de buni sunt la un anume lucru. Sunt genul de oameni care fac aceleaşi lucruri zi după zi, fără răgaz”, spune producătorul emisiunii, Callie Taintor Wiser, pentru Huffington Post.

Lumea deseori se întreabă dacă să fii Amish este un stil de viaţă sau o religie. „Grupul Amish este un grup creştin care crede că mesajul Bibliei este acela de a urma învăţăturile lui Iisus şi de a trăi o viaţă cât mai apropiată de cea trăită de Iisus. Cum mi-a spus unul dintre ei: ‘Iisus a spus urmează-Mă, nu studiază-Mă’ „, a mai spus Wiser.

Asta ne întoarce la Nickel Mines. Pentru Amish, evenimentul petrecut nu a fost o zi obişnuită. Dar a fost doar o altă zi. Şi în acea zi, oamenii Amish au încercat să facă ce fac în fiecare zi: iau decizii care arată supunerea faţă de voinţa lui Dumnezeu.

„Omul care a mers la casa vecinilor nu s-a dus acolo pentru a face un mare gest. El a făcut un gest dedicat lui Dumnezeu care să arate că el va ierta. El nu iertase şi nici nu uitase deja, dar printr-un gest declarativ, el a deschis uşa către iertare. Iar în următoarea zi, acel om, familiile victimelor împuşcate, şi mii de alţi oameni Amish s-ar fi sculat, s-ar fi îmbrăcat cu aceleaşi haine din ziua anterioară şi ar fi luat ales să ierte”, a concluzionat Wiser.