Este relativ simplă susţinerea evoluţionismului, cum este, de fapt, și cea a creaţionismului, atunci când lipsesc dovezile. Pe baza opiniilor se poate susţine, până la urmă, orice. Din perspectivă teologică însă, situaţia nu este deloc simplă, fiindcă convingerile religioase sunt dependente nu doar de ideea creaţiei, ci și a timpului în care Dumnezeu Şi-a realizat opera. Este unul dintre motivele pentru care vârsta pământului joacă un rol important în duelul dintre teologi și oamenii de știinţă.

Neurochirurgul Ben Carson crede că lumea a fost creată de Dumnezeu, ceea ce nu constituie o declaraţie surprinzătoare, dată fiind afinitatea sa politică (este candidat prezidenţial susţinut de conservatori), dar formaţia sa religioasă. Însă în privinţa vârstei Pământului, Ben Carson se detașează de cei care cred într-o creaţie recentă a Terrei. Intervievat de Fox News, neurochirurgul a spus că oamenii pot avea convingeri personale cu privire la interpretarea literală a poveștii despre Adam și Eva din Geneza, dar a respins afirmaţia că Pământul datează de doar 6.000 de ani.

„Nu știu cât de vechi este Pământul. Se afirmă că, la început, Dumnezeu a creat cerurile și pământul. Dar apoi survine o perioadă. Nu știu cât de mult timp a trecut după aceea”, a continuat el. Nu pare deloc deranjat de această situaţie, în condiţiile în care alţii susţin cu certitudine tinereţea relativă a Pământului. „El este Dumnezeu. Dacă Dumnezeu a vrut să creeze un Pământ care are o vechime de miliarde de ani, atunci El aşa a făcut”, este părerea lui Carson. Mai mult decât atât, i-a criticat pe cei care pretind că este imposibil de acceptat această vârstă imensă a Pământului, spunând că aceștia „încearcă să se pună în aceeași categorie cu Dumnezeu”.

Carson, evoluţionist?

Unii ar putea interpreta că prezidenţiabilul american înclină, de fapt, spre evoluţionism. Totuși el și-a exprimat și în alte ocazii credinţa în cele 6 zile literale ale creaţiei, și în veridicitatea unui potop la nivel mondial. „Duceţi-vă până în Anzi și vedeţi toate fosilele la altitudine”, a spus el. În opinia sa, evoluţioniștii nu au un răspuns credibil la această provocare și, de regulă, susţin că nu avem încă noi capacitatea de a înţelege toate lucrurile. „Eu nu sunt sigur că aţi înţeles ceva”, este replica pe care le-o dă Carson. Mai mult, în alte interviuri, Carson a spus că teoria lui Charles Darwin a fost inspirată de „forţele răului”, pentru că respinge intervenţia lui Dumnezeu în crearea vieţii.

Comentariile sale referitoare la originea vieţii sunt anterioare înscrierii în cursa prezidenţială (vezi, de exemplu, opiniile video din 2011).  Încă de atunci spunea însă: „Nu sunt o persoană care se grăbește să afirme că Pământul datează de 6.000 de ani.” Pe de altă parte, s-a grăbit totuși să adauge: „Cred în creaţia în 6 zile.” Mai mult decât atât, a afirmat fără ezitare: „Dumnezeu nu ne spune când a creat Pământul, cu excepţia faptului că a fost «la început». Deci Pământul ar fi putut exista aici pentru o lungă perioadă de timp înainte de a fi create lucruri pe el.” Aceste opinii ale sale au fost readuse recent în spaţiul public, având și o anumită conotaţie politică. A fost ocazia pentru prestigioasa revistă Time să intervină cu întrebări și pe acest subiect.

Candidatului republican i s-a oferit astfel oportunitatea clarificării situaţiei (sau de a o complica și mai tare, în funcţie de percepţia cititorului), adăugând că el crede în microevoluţie, adică în capacitatea speciilor de adaptare la mediu prin selecţie naturală. „Eu cred în microevoluţie. Cred în selecţia naturală. Dar am o abordare diferită. Evoluţioniștii consideră că aceasta este o dovadă că teoria evoluţiei este adevărată. Eu spun că este o dovadă a existenţei unui Dumnezeu inteligent și protector, care le-a dat fiinţelor create de El capacitatea de a se adapta la mediul lor, astfel încât să nu fie nevoit să o ia de la capăt la fiecare 50 de ani”, a adăugat Carson.

Creaţionism diferit de cel al lui Carson

Opinia lui Carson nu se bucură de prea multă popularitate între creaţioniști. De pildă, Ken Ham (președinte Answers in Genesis) susţine că creștinii nu ar trebui să accepte teoria că universul și Pământul datează de miliarde de ani. În argumentaţia sa, Ham sugerează că, „dacă Dumnezeu a folosit evoluţia pentru a crea, atunci El a folosit un proces de milioane de ani de moarte, boală, vărsare de sânge și suferinţă pentru a crea viaţa. Aceasta înseamnă că El a privit timp de milioane de ani la moarte, vărsare de sânge, suferinţă, boală și animale carnivore și pe toate acestea le-a numit «foarte bune». Aceasta este o problemă teologică majoră în privinţa evoluţiei și a milioanelor de ani – și este doar unul dintre multe altele.”

Pentru Ham și pentru alţii cu o poziţie similară acestuia, vârsta Pământului este o problemă de teologie pe care o rezolvă simplu: Pământul și viaţa au apărut simultan. Nu la fel vede lucrurile Carson, care invocă o diferenţă de timp între cele două momente, de aici derivând și implicaţiile aferente.

Cine poate fi sigur?

Unii par „îngrijoraţi” de percepţia lui Carson, spunând că în condiţiile implicării sale politice „crezul său în creaţia în 6 zile nu este o simplă curiozitate. Este legat de o credinţă profundă, care poate influenţa modul în care își percepe adversarii și modul de funcţionare a lumii politice.” Alţii, în schimb, pot fi deranjaţi de opinia sa cu privire la vârsta Pământului și de riscul punerii sub semnul întrebării a fundamentului zilelor creaţiei, și implicit a zilei de odihnă.

Pe de altă parte, ideea celor 6 milenii nu are în spate o argumentaţie fără fisuri, cum nu o are nici cea care mizează pe cele vreo 4,5 miliarde pretinse de evoluţioniști. Și unii, și alţii se folosesc fie de deducţii (care pot fi relativ ușor contestate), fie de presupuse dovezi geologice (contestate la rândul lor, din cauza deficienţelor metodelor de datare). De fapt, nici datele biblice nu permit stabilirea cu precizie a vârstei Pământului. De exemplu, cronologia bizantină consideră că 5.500 este vârsta adecvată (versiunea Septuagintei), pe când cifra de 4.004 a arhiepiscopului James Ussher (versiunea masoretică) este acceptată de alţii.

Care dintre acestea este mai sigură? Arthur V. Chadwick, geolog și profesor în cadrul Southwestern Adventist University, a declarat că, „în timp ce evaluăm datele, observăm aspecte problematice pentru creaţioniști, dar şi aspecte problematice pentru evoluţioniști. Nimeni nu poate pretinde a crede mai mult decât celălalt.”

DISTRIBUIE: