Atacuri SI în lanţ, violenţe rasiste, o lovitură de stat și penurie de hrană – iată reperele sumbre ale lunii iulie. Două summituri au avut loc, în încercarea de a se găsi soluţii la nivel politic, militar și economic.

Și în Occident, și în Orient

În doar o săptămână, au avut loc patru atentate. Primul, din 28 iunie, s-a produs pe Aeroportul Internaţional Atatürk, din Istanbul, unde mai multe bombe au făcut 45 de morţi. A urmat, pe 1 iulie, luarea de ostatici și împușcarea unora dintre ei într-un restaurant din Dhaka, Bangladesh, bilanţul fiind de 28 de morţi. Ziua de 2 iulie a marcat cel mai sângeros atentat revendicat de SI până acum, în Bagdad, Irak, două explozii curmând aproape 300 de vieţi. Arabia Saudită a fost următoarea ţintă, pe 4 iulie. În diferite orașe și locuri simbolice pentru islam au explodat mai multe bombe, din fericire cu un număr mic de victime. Dar SI avea să lovească din nou Irakul, la 8 iulie, făcând 30 de morţi și 50 de răniţi într-un asalt multiplu asupra unui mausoleu șiit. Un real șoc a fost masacrul de la Nisa, de pe 14 iulie, când un tunisian, la volanul unui camion frigorific, a intrat în plin în mulţimea care sărbătorea Ziua Naţională a Franţei. Au murit cel puţin 84 de persoane și au fost rănite 202. Deși SI a revendicat atacul, nu au fost găsite dovezi de legături între atacator și grupare. Același tipar – atac pe cont propriu revendicat ulterior de SI – l-a avut și atacul unui tânăr afgan într-un tren din Bavaria. Astfel, pe 18 iulie, și Germania a fost ţinta unui militant islamist, care a fost împușcat de poliţie, după ce a rănit cinci pasageri cu un topor.

În noaptea de 15/16 iulie și în zilele următoare, în centrul atenţiei internaţionale s-a aflat Turcia, unde o facţiune a armatei a declanșat o lovitură de stat. Aceasta a eșuat în urma ieșirii în stradă a populaţiei, la apelul președintelui pe reţelele de socializare. Violenţele s-au soldat cu 290 de morţi, 1.400 de răniţi și 6.000 de arestări în rândul magistraţilor și militarilor. Consideraţi trădători, au fost eliberaţi din funcţie 8.000 de poliţiști și 1.500 de angajaţi ai Ministerului Educaţiei, iar unor posturi de radio și televiziune li s-au anulat licenţele. Președintele a menţionat de mai multe ori intenţia de reintroducere a pedepsei cu moartea.

Din 13 iulie, Marea Britanie are un nou prim-ministru, pe eurosceptica Theresa May. La acest moment, voci oficiale afirmă că procedurile de ieșire din UE nu vor fi demarate în acest an.

În Americi

Pe fondul unor tensiuni rasiale tot mai intense în Statele Unite, generate de împușcarea a doi afroamericani de către poliţie, au fost uciși cinci poliţiști și răniţi, șase, în Dallas, Texas, în data de 7 iulie. Un al doilea incident a avut loc pe 17 iulie, în Baton Rouge, Louisiana, când au fost împușcaţi alţi trei poliţiști.

În timp ce se afla în Europa, secretarul american de stat a făcut promisiuni că anul acesta Statele Unite vor primi 10.000 de refugiaţi sirieni, proveniţi din tabere ONU.

America Centrală se confruntă cu o secetă accentuată, începând cu 2012. În jur de 80% din culturile agricole sunt compromise și peste 3 milioane de persoane sunt afectate de lipsa hranei, în special copiii suferind de malnutriţie.

Continuă și criza alimentară și penuria de produse de bază în Venezuela, unde producţia și distribuţia de alimente și medicamente a fost pusă, din 12 iulie, sub controlul armatei. După aproape un an, Columbia și-a redeschis temporar graniţa, pe 18 iulie, mii de venezuelenii luând cu asalt orașele columbiene pentru a-și procura cele necesare.

Summit NATO și ASEM

Lupta împotriva SI s-a aflat pe agenda Summitului NATO de la Varșovia, din 9 și 10 iulie, dar principalul punct a fost întărirea puterii militare în estul Europei, mai precis în Polonia și ţările baltice și în Marea Neagră. După consiliul NATO-Rusia de la Bruxelles, organizat la scurt timp, pe 13 iulie, reprezentantul Rusiei a făcut apel la încetarea acestor acţiuni, în caz contrar Kremlinul simţindu-se îndreptăţit să ia măsuri, eludând însă subiectul conflictului din Ucraina, care stă la baza ruperii echilibrului geopolitic în această zonă. Pe de altă parte, ONU, la 14 iulie, a emis un act prin care denunţa posibilele crime de război comise în Ucraina de ambele tabere.

La Summitul Europa-Asia (ASEM), organizat în capitala Mongoliei pe 14 și 15 iulie, s-a discutat despre buna cooperare economică și politică în spaţiul eurasiatic, atmosfera fiind însă umbrită de tensiunile privind Marea Chinei de Sud. Pe 12 iulie, Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga dăduse câștig de cauză Filipinelor în disputa cu China, concluzionând că aceasta din urmă are pretenţii nefondate asupra unor teritorii ce fac parte din apele teritoriale filipineze. China a ripostat vehement, efectuând pe 18 iulie exerciţii militare și generând îngrijorare, întrucât mizele în zonă sunt economice și militare la nivel mondial.

Vestea bună a lunii

Planeta se însănătoșește: gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii se micșorează. Conform simulărilor computerizate și unui studiu publicat recent în revista Science, stratul de ozon se va reface complet înainte de anul 2050.