Cutremurele au fost constanta nefericită a lunii aprilie – cutremure de pământ puternice, în diferite zone ale lumii, dar și cutremure în elita financiară mondială în urma dezvăluirilor cunoscute drept „Dosarele Panama”.

Natura în prim-plan

Cutremurele din Alaska și din Vanuatu au fost primele, în 1 și, respectiv, 3 aprilie, din fericire fără victime sau pagube materiale. Au urmat cel din Afganistan, în data de 10 aprilie;  din Taiwan, pe 11 aprilie, și din zona de graniţă dintre Myanmar și India, pe 13 aprilie, unde magnitudinea a atins 7 grade pe scara Richter, apoi din nou în Vanuatu, pe 14 aprilie, și în Indonezia, pe 15 aprilie. În intervalul 14-15 aprilie, mai multe seisme în Centura de foc a Pacificului s-au soldat în Japonia cu 39 de morţi, sute de răniţi, zeci de mii de sinistraţi și pagube materiale. Ziua de 16 aprilie a marcat cel mai devastator cutremur al ultimelor decenii în America de Sud, producându-se în Ecuador şi având 7,8 grade. Bilanţul oficial este de 654 de morţi și peste 16.000 de răniţi și pagube materiale estimate la 3 miliarde de dolari. Un număr de 27 de ţări și-au oferit sprijinul, iar președintele Correa a decretat stare de urgenţă și 8 zile de doliu naţional.

Dar natura a avut și alte manifestări brutale, precum ploile abundente din Pakistan, de pe 2 aprilie, care au făcut peste 53 de morţi și 60 de răniţi. Furtuni s-au produs și în Yemen și Arabia Saudită, în cursul cărora şi-au pierdut viaţa 42 de persoane în intervalul 5-15 aprilie. Fenomene meteo extreme s-au produs și în America de Sud – în Argentina, Chile și Uruguay – pe 20 aprilie fiind anunţate 11 decese și evacuarea a mii de locuitori. În schimb, în Mozambic, Zambia, Zimbabwe și Malawi, se manifestă o secetă pronunţată şi prelungită, în ultimele două ţări fiind decretată stare de catastrofă naturală, marcată de penurie de hrană.

De Ziua Pământului, pe 22 aprilie, 175 de ţări au semnat la sediul Naţiunilor Unite din New York acordul asupra climei, formulat la Paris în luna decembrie 2015. Acesta presupune limitarea încălzirii globale cu maximum 2 grade Celsius peste valorile din epoca preindustrială și va intra în vigoare atunci când va fi ratificat de 55 de ţări responsabile pentru cel puţin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Dosarele Panama

În plan economic și financiar, luna aprilie s-a aflat sub auspiciile unei importante scurgeri de informaţii, dezvăluite de presă pe 3 aprilie şi vizând persoane importante din toată lumea, care și-au ascuns banii prin intermediul unor companii off-shore din paradisuri fiscale. Așa numitele „Dosare Panama” au generat un val de negări, de explicaţii şi de posibile demisii mai ales din partea președinţilor, a prim-miniștrilor sau a miniștrilor vizaţi. Drept urmare, la nivelul Uniunii Europene au existat mai multe iniţiative în direcţia unei transparenţe mai mari în domeniul fiscal și bancar. Pe 22 aprilie, a avut loc la Amsterdam o reuniune informală a miniștrilor de finanţe ai ţărilor membre în care s-a abordat şi această temă.

Migraţie și empatie

În primele trei săptămâni ale lunii, fluxul migrator ilegal în zona Grecia-Turcia a scăzut semnificativ, în unele zile ajungând la zero. Astfel că, până pe 20 aprilie, conform acordului UE-Turcia din luna martie, 325 de imigranţi au ajuns pe cale oficială din Grecia în Turcia, 103 dintre ei fiind deja preluaţi de ţări UE. Însă Organizaţia pentru Migraţie a anunţat, pe 22 aprilie, că numărul de imigranţi ilegali a început să crească din nou, același fenomen înregistrându-se și pe coastele Italiei, mai ales dinspre Libia – ţară în care guvernul instaurat cu ajutorul ONU îşi consolidează treptat puterea, la 25 aprilie anunţând că a preluat opt ministere.

Pe 16 aprilie, papa Francisc a vizitat insula grecească Lesbos, prilej să își manifeste o dată în plus empatia faţă de cei care fug din calea războiului și a greutăţilor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre români, 86,4% declarând că nu vor ca România să primească imigranţi, conform unui sondaj dat publicităţii în 18 aprilie.

De empatie au dat însă dovadă oameni din 20 de ţări care, pe 16 aprilie, au organizat demonstraţii de solidaritate cu familiile de imigranţi, în special români, care au procese cu instituţia de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet. A fost un fapt suficient de important cât să fie amintit la nivelul instituţiilor europene, iar pe 15 aprilie doi miniștri din cabinetul norvegian au făcut apel la reţinere când e vorba de cazuri încă nesoluţionate și au menţionat din nou politicile de confidenţialitate.

Tehnologie şi inovaţie

Între 14 şi 17 aprilie, s-a desfăşurat la Geneva a 44-a ediţie a renumitului Salon Internaţional de Invenţii, reunind reprezentanţi din 40 de ţări, care au propus aproximativ 1.000 de noi tehnologii în diverse domenii. România a prezentat 30 de invenţii, 8 dintre acestea primind recunoaştere oficială. Marele premiu a fost câştigat de o companie aparţinând Universităţii Baptiste din Hong Kong pentru o inovaţie privind creşterea rezistenţei sticlei, prin aplicarea unui strat subţire de safir.

Sărbătorita lunii

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a împlinit, la 21 aprilie, 90 de ani de viaţă – cel mai longeviv monarh britanic din istorie – , fapt care a prilejuit la Londra demonstraţii de susţinere, discursuri şi vizite oficiale, precum şi salve de tun şi aprinderea a o mie de torţe.