Alzheimerul ar putea fi provocat de infecţii

178

O nouă analiză, realizată de o echipă de cercetători de la Harvard, lansează o nouă ipoteză care ar putea explica cum și de ce se instalează boala Alzheimer.

Acești experţi sunt captivaţi de ideea că infecţiile, chiar și cele destul de slabe cât să nu provoace o simptomatologie evidentă, ar putea produce reacţii care lasă în creier rămășiţe toxice, ce în final ar putea conduce la această boală. Ipoteza cercetătorilor pornește de la scenariul în care un virus sau o bacterie trece prin membrană și ajunge în creier, unde sistemul de apărare al organismului oprește „invazia”, prin capturarea microbului în așa-zise „cuști de proteine” specifice, beta-amiloid. Microbul moare în final, „cușca” rămâne în urmă.

Aceste cuști sunt de fapt plăcile senile vizibile printre celulele nervoase din creier. Ele conţin o acumulare de beta-amiloid. În cazul unei persoane sănătoase, aceste fragmente de proteine sunt degradate și eliminate, în boala Alzheimer ele se acumulează în special la terminaţiile presinaptice ale neuronilor, formând plăci insolubile și împiedicând astfel transmiterea fluxului nervos de la un neuron la altul.

Tradiţional s-a crezut că aceste proteine sunt un fel de gunoi care se acumulează în creier odată cu înaintarea în vârstă. Dar cercetătorii de la Harvard au observat că seamănă în aparenţă cu proteinele sistemului imunitar nespecific, sau înnăscut, un sistem „primitiv” care este prima linia de apărare a organismului împotriva infecţiilor. Astfel, în organism asemenea proteine captează microbii, după care celulele albe (leucocitele) vin să „cureţe mizeria”. Ar fi posibil ca proteinele beta-amiloid să acţioneze la fel? „Este interesant și provocator”, crede dr. Michael Weiner, profesor de radiologie la Universitatea din California și lider al Alzheimer’s Disease Neuroimaging Initiative, un efort american naţional de înregistrare a progresului bolii și a biomarkerilor care semnalizează prezenţa bolii.

Deocamdată, echipa de cercetători a confirmat teoria pe neuroni crescuţi în vase petri, în drojdie, în limbrici, în muște de fructe și în șoareci. Într-un studiu, cercetătorii au injectat salmonella în creierele unor șoareci și au observat că, peste noapte, hipocampul s-a umplut de plăci și fiecare placă avea o singură bacterie în centru. Prin contrast, șoarecii care nu produceau proteine beta-amiloid nu au făcut plăci, dar s-au infectat mult mai repede.

Trecerea de la testele anterioare la testele pe oameni va fi anevoioasă și va necesita timp, dar interesul și fondurile necesare explorării acestei variante, care a incitat lumea știinţifică, există. Să nu uităm că boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă la persoanele în vârstă și reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de demenţă.

DISTRIBUIE: