Ce se întâmplă cu metabolismul după ce mănânci fast-food

36

Sunt suficiente doar câteva zile de alimentaţie fast-food bogată în grăsimi pentru a deregla metabolismul, anunţă Time, citând un studiu care le poate oferi un răspuns celor care se străduiesc să înţeleagă cauzele obezităţii. Partea surprinzătoare a studiului constă în rapiditatea cu care grăsimile acţionează, reușind să modifice întregul sistem metabolic al organismului.

Obezitatea este rezultatul unor alegeri personale sau consecinţa unor dereglări hormonale? Este o dilemă care îi preocupă nu doar pe specialiști, ci și pe cei afectaţi în mod direct de surplusul de grăsime. Nu este exclus să intervină în acest joc cu kilogramele un derapaj metabolic cauzat chiar de ceea ce punem în farfurie.

Doar cinci zile de consum de alimente procesate au fost suficiente pentru a altera sănătatea organismului, sugerează un studiu publicat recent în revista Obesity. Cercetătorii au intenţionat să identifice modul în care mușchii scheletici se adaptează atunci când organismul ingerează alimente procesate grase. În acest sens, au selectat 12 adolescenţi sănătoși, stabilindu-le un regim alimentar comparat apoi cu o dietă iniţială de control.

Grăsimea, un inamic ce nu iartă

Dieta sugerată a fost structurată să aibă 55% din calorii provenite din grăsimi, cu aproximativ 18% dintre acestea saturate. În schimb, dieta de control a fost compusă doar din aproximativ 30% grăsime. „Când ne gândeam ce fel de dietă ar trebui să folosim, ne-am uitat la oferta McDonald’s”, a spus Matthew W. Hulver, șeful Departamentului Human Nutrition, Food and Exercise, din cadrul Virginia Tech. „Dar meniul McDonald’s nu este chiar atât de saturat în comparaţie cu alimentaţia prescrisă celor din studiul nostru.” Cercetătorii au stabilit o dietă occidentală care conţinea unt, macaroane și brânză, șuncă și sandwich-uri cu brânză și maioneză. Pentru a urmări evoluţia metabolismului, cercetătorii au prelevat biopsii musculare de la subiecţi înainte și după hrănirea bogată în grăsimi.

„Răspunsul normal la acest gen de mese a fost, în esenţă, fie aplatizat sau pur și simplu nici măcar nu a existat, după cele cinci zile de hrană bogată în grăsimi”, spune Hulver. Înainte de începerea regimului alimentar, subiecţii au consumat mese normale, fapt care le-a permis cercetătorilor să observe o creștere a valorilor bune până la patru ore după masă. Acest răspuns al organismului a fost anulat după cele cinci zile de ingerare a meselor suprasaturate. Cercetătorii au constatat că, în condiţii de alimentaţie sănătoasă, mușchii au utilizat glucoza ca sursă de energie. „Acest lucru a dispărut odată cu trecerea la dieta cu grăsimi”, a precizat Hulver. „Am fost surprinși cât de puternice au fost efectele în doar cinci zile.” În timp ce sensibilitatea la insulină nu s-a schimbat în acest interval scurt de timp, rezultatele indică totuși că expunerea pentru mai mult timp la o dietă bogată în grăsimi ar putea duce și la o scădere a rezistenţei la insulină.

Soluţii ignorate

În lupta cu kilogramele, mulţi dau vina pe metabolismul lent, ignorând faptul că acesta ar putea fi provocat tocmai de unele obiceiuri de viaţă sau chiar de alimentele ingerate, așa cum indică și studiul de faţă. Astfel, în dorinţa de a slăbi, mulţi recurg la micşorarea excesivă a porţiilor de mâncare, ajungând să consume o cantitate insuficientă de hrană, iar acest lucru afectează metabolismul, notează Prevention. Aşadar cei care se luptă cu kilogramele își pot crea un deficit nutritiv care duce la dereglări periculoase. De exemplu, există riscul de a nu se realiza necesarul de proteină, care este vital pentru întărirea musculaturii și pentru stimularea arderii grăsimilor. ,,Proteinele biciuiesc metabolismul, pentru utilizarea lor cheltuindu-se cam tot atâtea calorii pe cât aduc ele însele. De aceea sunt indicate în curele de slăbire, dar nu pe termen lung”, a menţionat Corina Zugravu, specialist în nutriţie. „Organismul arde mai multe calorii atunci când digeră proteine decât atunci când digeră grăsimi sau carbohidraţi”, spune și Louis Aronne, specialist pe probleme de obezitate la Weill Cornell Medical Center, din New York, conform Health. În această privinţă nu este vorba de vreuna dintre dietele populare hiperproteice, în detrimentul altor macronutrienţi (de exemplu, dieta Doukhan), ci de asigurarea unor proteine de calitate pentru organism, care ar trebui să provină cu preponderenţă din sursă vegetală.

În asociere cu ideea dezvoltării masei musculare, una dintre recomandările esenţiale pentru accelerarea metabolismului este efectuarea cu regularitate a exerciţiilor fizice. Realitatea este că, deși multe dintre aceste chestiuni sunt cunoscute, nu sunt și practicate sau sunt abordate în mod dezechilibrat. „Două mese pe zi, somn după masă, înfometare înainte de masă… Din păcate ne sună destul de cunoscut“, subliniază un alt medic nutriţionist. De aici derivă și surpriza pentru unii de a constata că, deși fac mișcare, continuă să se îngrașe. Nu este nevoie să căutăm prea insistent explicaţia. Pe fondul ignorării micului dejun, orice formă de mişcare sau de activitate este, practic, „o formă majoră de deficit energetic «pe datorie», mai simplu spus, de înfometare, cu efectul major de încetinire a metabolismului“, spun experţii în nutriţie.

Alimentaţia, eterna problemă

Lucrurile se complică și mai mult atunci când alimentaţia devine un factor major în dereglarea metabolică. Nu doar ignorarea unui mic dejun sănătos reprezintă o greșeală destul de frecventă și nici măcar sărăcia nutritivă a meselor, ci și mâncatul sporadic, chiar dacă implică alimente sănătoase. Acest lucru poate duce la acumularea de kilograme, a arătat un studiu realizat de Universitatea Ebraică, notează Women’s Health. Experţii sunt de părere că obiceiul de a mânca în fiecare zi la aceleaşi ore antrenează corpul să ardă mai multe calorii între mese.

În plus, trebuie ţinut cont că rata metabolismului bazal (metabolismul în repaus) scade cu 2-3% la fiecare 10 ani. Deci, după 40 de ani arderile metabolice încep să scadă în intensitate. În acest caz, se poate presupune că, după această vârstă, „zarurile au fost aruncate”? Răspunsul ar trebui să sune descurajator doar în condiţiile în care nu survin schimbări esenţiale în stilul de viaţă, prin intermediul cărora să fie întărită masa musculară, implicit metabolismul. Problema majoră constă în faptul că oamenii sunt mai fascinaţi de identificarea acelor factori care ar putea accelera metabolismul decât de evitarea celor care îl încetinesc. Astfel se pot perpetua obiceiuri de reglaj metabolic care nu sunt susţinute prin obiceiuri sănătoase de viaţă. În aceste condiţii, este de așteptat ca pe termen lung rezultatele să nu fie deloc cele așteptate, iar obezitatea să se instaleze confortabil ca la ea acasă.

DISTRIBUIE: