Deși nociv, pentru unii alcoolul este un prieten fidel. Iar dacă este să luăm în considerare ultimele statistici, ar putea fi considerat cel mai bun prieten al adolescenţilor.

Cândva, unele lucruri erau doar la stadiul de obiceiuri nefericite. Cu timpul, au devenit fenomene. Așa este binge drinking, fenomen care a luat amploare în aşa măsură în rândul tinerilor occidentali, încât a devenit îngrijorător – se arată într-un raport recent al OECD, informează Agerpres.

Este suficientă o simplă ieșire în oraș sau o întâlnire obișnuită cu prietenii pentru ca binge drinking să își arate colţii. Este vorba de ingerarea rapidă a 5-8 pahare de alcool într-o singură ocazie. Consumul de alcool devine periculos atunci când presupune absorbţia a peste 210 grame de alcool pur pe săptămână, la bărbaţi, și peste 140 de grame, la femei (prin comparaţie, un pahar de vin sau o halbă de bere are 10 grame).

Partea problematică este că, în timp ce consumul mediu de alcool a înregistrat în general o ușoară scădere în ultimii 20 de ani, consumul excesiv de alcool în rândul tinerilor crește, conform raportului. „Nivelurile de supraalcoolizare episodică la tineri, îndeosebi la femei, au crescut în multe ţări din OECD”, arată organizaţia. Astfel, vârsta primului pahar de alcool și a primei beţii a scăzut. De exemplu, proporţia băieţilor care la 15 ani s-au îmbătat cel puţin o dată a urcat de la 30% la 43% în perioada de după anul 2000.

Tentative de înţelegere a fenomenului

Fenomenul este complex, la fel cum sunt și explicaţiile. Încercarea de identificare a unei cauze absolute, unice, presupune o abordare în baza unui raţionament greșit. De regulă, vina cade predominant pe părinţi. Spre ei se îndreaptă degetul acuzator atunci când adolescenţii cad în capcana alcoolismului. Şi, de multe ori, adulţii poate că nici nu se pot dezvinovăţi, atâta timp cât însuși modelul parental este problematic. „Este revoltătoare negarea unora dintre părinţii ce au copii în această situaţie. Vorbim de familii indiferente, absente, incapabile să vadă sau, la cealaltă extremă, părinţi mai tot timpul plecaţi şi acaparaţi de activităţile lor profesionale”, conchide dr. Simona Trifu, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti, referindu-se la situaţia din România, într-o declaraţie pentru ziarul Adevărul. Însă doar ţintirea părinţilor poate că nu este cea mai fericită abordare. Fenomenul de binge drinking a luat amploare într-o anumită cultură, care presupune o anumită filosofie de viaţă, modelată și de alţi factori decât cei parentali.

Astfel, o altă explicaţie posibilă, cu efecte imediate, este că fenomenul reprezintă consecinţa directă a faptului că băuturile alcoolizate pot fi cumpărate mai ușor de către tineri. Conform raportului OECD, „produsele alcoolizate concepute special și comercializate pentru a plăcea tinerilor băutori au contribuit și ele la schimbarea atitudinii tinerelor generaţii faţă de alcool”. Practic, reclamele poartă o responsabilitate, fiind asociate cu petreceri, muzică, seducţie și sporturi. Și, cum școala, dar poate nici părinţii, nu sunt foarte preocupaţi de dezvoltarea autocontrolului copiilor, este numai de aşteptat o capitulare în faţa la tentaţiei. Curiozitatea, dificultatea trecerii peste sincopele adolescenţei, eșecurile specifice vârstei completează un labirint, care devine tot mai complicat.

Şi, la rolul determinant pe care îl deţine piaţa alcoolului în societatea de astăzi, se adaugă și percepţia conform căreia socializarea nu poate fi decât în jurul unui pahar de alcool. Iar dacă băuturile sunt ieftine, socializarea în compania lui Bacchus devine aproape un ritual. Astfel, anturajul continuă să rămână principala problemă a tinerilor.

Cât de extins este fenomenul în România?

Este greu de estimat amploarea fenomenului în spaţiul românesc, în condiţiile în care datele nu sunt foarte coerente. Una dintre statistici apreciază că 1 din 10 tineri români consumă alcool de câteva ori pe săptămână. O alta atenţionează că aproape o treime dintre tinerii români începând cu vârsta de 15 ani consumă alcool săptămânal. Altele sunt chiar mai dure, estimând că 76% dintre fete şi 75% dintre băieţi au experimentat deja alcoolul de la vârste tot mai fragede, mergând chiar până la 11 sau 12 ani. Bucureștiul este vârf de lance, acolo unde peste 70% dintre elevii cu vârste între 14 și 16 ani au consumat alcool cel puţin o dată.

Ca în multe alte privinţe, nu există o monitorizare atentă a fenomenului și nici statistici periodice. Fenomenul doar se întâmplă, iar presa are suficiente exemple, la intervale scurte de timp. De exemplu, recent, o patrulă a Poliţiei Locale din Vaslui a găsit, lângă soclul statuii lui Ștefan cel Mare, doi tineri, băiat și fată, aflaţi într-o stare avansată de ebrietate. Fata era confuză și incoerentă în vorbire. Alţi doi tineri au plonjat cu mașina în râul Bistriţa după ce au consumat alcool. Aceste știri sunt de ultimă oră. Lor li se adaugă multe altele care oferă suficiente motive de îngrijorare.

Nici alţii nu stau mai bine. Tinerii britanici sau cei americani au probleme la fel de mari, fiind o dovadă că fenomenul este generalizat și ţine în primul rând de educaţie. O nouă paradigmă educaţională ar putea fi una dintre soluţiile viabile care pot scurtcircuita influenţa mediului și poate întări capacitatea de autocontrol a tinerilor în faţa unei societăţi tot mai ofertante, dar și mai agasante.

DISTRIBUIE: