Experiment: Efectele a 2 luni fără strop de alcool

1200

Pentru Maria Janowiak, una dintre micile plăceri ale vieţii era savurarea unui pahar de vin la finalul unei zile solicitante, într-un bar, alături de prieteni, sau acasă. Nu credea că este în stare să renunţe complet la alcool timp de mai multe săptămâni, așa că și-a propus să încerce. Mai mult, era curioasă să vadă ce se va schimba în viaţa ei dacă acceptă această provocare, iar concluziile au fost surprinzătoare.

Primele și cele mai rapide efecte ale curei fără alcool au putut fi sesizate la exterior. Janowiak susţine că aproape imediat după începerea experimentului a observat că tenul ei a devenit mai curat.

Chiar și în ceea ce privește obiceiurile sale de viaţă, a observat transformări benefice, chiar dacă nu miraculoase, după cum scrie ea într-un articol pentru Greatist. În primul rând, fără un pahar în mână la petreceri, a început să consume mai puţine gustări nesănătoase.

Studiile îi confirmă observaţiile. Experţii de la Universitatea din Indiana au văzut că alcoolul poate crește consumul de alimente, pe fondul efectului său de „sensibilizare a răspunsului creierului la aromele alimentelor”. Rezultatele lor au arătat că participantele cărora le-a fost administrat intravenos alcool au consumat o cantitate mai mare de mâncare, comparativ cu cele cărora li s-a oferit un placebo constând într-o soluţie salină. Alcoolul a crescut activitatea în regiunea cerebrală denumită hipotalamus, care „ar putea media interacţiunea dintre alcool și răspunsul la stimulii alimentari, jucând astfel un rol în fenomenul aperitiv (consumul de alcool înainte de masă)”, notează autorii în jurnalul Obesity.

Janowiak continuă șirul transformărilor observate în perioada de abstinenţă de la alcool menţionând că această pauză i-a îmbunătăţit și calitatea activităţilor din zilele libere. „Dacă nu consumam alcool vineri și sâmbătă, însemna că mă simţeam mai bine în weekenduri”.

Poate însă cea mai importantă lecţie extrasă de pe urma acestui experiment a fost legată de puterea ei interioară, de care nu era conștientă. Deși se temea că nu va fi în stare să ducă provocarea până la final, ea a descoperit, în mod surprinzător, că „despărţirea” temporară de alcool nu a fost la fel de dificilă precum își închipuia.

„Nu am fost niciodată genul care face schimbări mari sau rapide. Și nu mă pot caracteriza drept o persoană cu o voinţă puternică – în special voinţa de care ai nevoie pentru a te abţine de la anumite lucruri”, mărturisește Janowiak. Însă experimentul i-a dat încrederea că este capabilă să facă schimbări viitoare în obiceiurile sale. Tocmai de aceea, încă din timpul provocării celor două luni fără alcool, ea și-a propus să elimine din dietă alimentele cu zahăr adăugat, produse la care, de asemenea, nu credea că poate renunţa vreodată, deși își dorea.

Anterior, un alt experiment inedit demonstra cât de puternice sunt efectele benefice ale renunţării, chiar și pentru o scurtă perioadă, la alcool. Timp de o lună, 10 jurnaliști de la publicaţia New Scientist nu au consumat niciun strop de alcool, iar analizele efectuate de experţii de la University College London, după 5 săptămâni de la demararea studiului, au dezvăluit rezultate extraordinare. Nivelul de grăsime de pe suprafaţa ficatului, care în exces poate duce la apariţia fibrozei hepatice și a cirozei, a scăzut cu circa 15-20%. Participanţii au înregistrat inclusiv o scădere a glicemiei și a colesterolului cu circa 23%, respectiv 5%. De asemenea, ei au scăzut în greutate aproximativ 1,5 kilograme, după perioada în care nu au consumat alcool. Nu în ultimul rând, evitarea alcoolului a contribuit la creșterea calităţii somnului, dar și a abilităţilor de concentrare cu circa 10%, respectiv 18%.

La nivel mondial, consumul exagerat de alcool omoară circa 3,3 milioane de oameni în fiecare an, potrivit datelor din 2012 publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acest lucru înseamnă un deces la 10 secunde, arată calculele efectuate de Shekhar Saxena, directorul Departamentului de Sănătate Mintală și Abuz de Substanţe din cadrul organizaţiei. Iar România ocupă locul al cincilea în clasamentul mondial al ţărilor cu cel mai ridicat nivel al consumului de alcool, notează USA Today.

Foto: Karolina Grabowska | Pixabay

DISTRIBUIE: