Camera Deputaţilor a votat ieri legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise. Însă, deși legea este un pas către normarea bunului-simţ, s-ar putea ca ea să ajute în schimb prea puţin la diminuarea numărului de fumători.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun a fost adoptată ieri după-amiază, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” și 26 de abţineri. Iniţiativa interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, inclusiv în spaţiile închise de la locul de muncă, la fel cum se aplică și în cazul locurilor de joacă pentru copii, al unităţilor sanitare și de învăţământ.

Potrivit legii, fumatul este interzis în „orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”. Interdicţia se aplică şi în mijloacele de transport în comun, în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private. Excepţie fac celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă.

Legea interzice și comercializarea produselor din tutun în unităţile sanitare și în cele de învăţământ, fie ele de stat sau private, precum și vânzarea la bucată a derivatelor din tutun (ţigarete, ţigări de foi, cigarillos).

Cei care nu se supun prevederilor legii antifumat vor fi sancţionaţi, în cazul persoanelor fizice, cu amendă de la 100 la 500 lei și, în cazul persoanelor juridice, cu 5.000 lei la prima abatere, cu 10.000 lei și sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remediere, la a doua abatere. Pentru noi abateri, amenda pornește de la 15.000 lei și poate duce la închiderea unităţii care săvârșește contravenţia.

Principiile de la baza legilor antifumat

Legile antifumat pornesc de la un principiu care decantează drepturile: fumatul este opţional, respiratul nu este. De aceea, dreptul celor care nu fumează de a nu suferi din cauza bolior provocate de fumatul la mâna a doua primează. Pe lista beneficiilor asociate legilor împotriva fumatului în locuri publice figurează reducerea costurilor de sănătate pentru ameliorarea bolilor asociate cu fumatul: bolile de inimă, cancerul, emfizemul și altele. Apoi, interzicerea fumatului în spaţii publice crește productivitatea la locul de muncă.

Mai mult, o cercetare recentă din Statele Unite a arătat că interzicerea fumatului a ajutat la reducerea nașterilor premature cu nu mai puţin de 10 procente. Potrivit studiului publicat în The Lancet, un jurnal medical de prestigiu, deși impactul legilor variază de la ţară la ţară, totuși efectul per ansamblu asupra sănătăţii copiilor este unul, fără îndoială, pozitiv.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel global, fumatul ucide deja circa 6 milioane de persoane în fiecare an. Între acestea, aproximativ 600.000 sunt nefumători care mor din cauza fumatului pasiv. Acest lucru i-a făcut pe reprezentanţii OMS să estimeze că, dacă tendinţele continuă, până în 2030 bilanţul celor decedaţi din cauza fumatului ar putea ajunge la 8 milioane anual.

Doar 16% din populaţia lumii este protejată de legi antifumat și circa 40% ditren copii, la nivel global, sunt expuși în mod regulat la fumul de ţigară, spune OMS.

Specialiștii în politici publice se așteaptă ca, pe măsură ce tot mai multe ţări adoptă legi împotriva fumatului în spaţii publice, beneficiile să se facă și mai mult simţite. Însă există și o latură neașteptată a acestor iniţiative legislative.

Fumatul și stigmatizarea publică

Potrivit unei cercetări efectuate la London School of Economics and Political Studies, astfel de legi pot acţiona împotriva principiului care le stă la bază, pe motiv că stigmatizarea pe care o exercită asupra fumătorilor are efect de bumerang, întărindu-le obiceiul nociv.

Studiul a analizat aproape 600 de articole știinţifice din întreaga lume, care făceau referire la stigmatul resimţit de fumători din cauza acestui obicei. Iar concluzia cercetătorilor a fost că, deși există dovezi care arată că a stigmatiza fumatul poate convinge anumiţi indivzi să renunţe la fumat, politicile de sănătate ar avea un impact mult mai benefic dacă s-ar concentra mai mult pe strategiile pozitive. Cercetătorii spun că mai eficientă ar fi o subliniere a beneficiilor renunţării la fumat decât reiterarea stereotipurilor negative. Dr. Sara Evans-Lacko, coordonatoarea studiului, a observat că „stereotipurile cu care se confruntă fumătorii sunt aproape în mod universal negative. Unul dintre studii a descoperit că între 30-40% dintre fumători simt dezaprobarea puternică din partea familiilor lor și a societăţii, în timp ce 27% dintre respondenţi simt că sunt trataţi diferit ca urmare a răspunsului pe care îl dau cu privire la întrebarea «Fumezi?»”.

În mai multe studii citate de Evans-Lacko, fumătorii foloseau cuvinte precum „lepră”, „renegat”, „om rău”, „viaţă urâtă” și „patetic” pentru a-și descrie propriul obicei al fumatului. Cercetătoarea a spus că acestea și alte dovezi asemănătoare arată că fumătorii care fac parte din grupuri vulnerabile și care au la dispoziţie puţine resurse ar avea mai mult de câștigat din programele antifumat dacă acestea nu ar stigmatiza fumatul, ci mai degrabă s-ar concentra pe beneficiile renunţării la acest obicei.

DISTRIBUIE: