Oamenii de astăzi se simt mai puţin sănătoși decât se simţeau oamenii de acum un sfert de secol, arată un studiu american cu eșantion transnaţional. Aceasta în ciuda faptului că medicina a înregistrat premieră după premieră, iar, economic, cele mai multe dintre ţările analizate o duc mult mai bine decât acum 25 de ani.

Sistemul medical global a făcut pași uriași înainte, în ultimul sfert de secol. Am fost martorii unor reușite răsunătoare precum menţinerea sub control a HIV/SIDA, vindecarea anumitor tipuri de cancer în condiţii extreme, transplantarea și dubla transplantare ori reprogramarea nucleară a celulelor.

Accesul la servicii medicale de calitate a devenit tot mai facil în Occidentul ultimilor ani, în timp ce tot mai mulţi medici se specializează și oferă performanţe mereu notabile în practica lor. Cu toate acestea, astăzi, oamenii se simt mai puţin sănătoși decât se simţeau în urmă cu 25 de ani.

Hui Zheng, cercetător la Universitatea Statului Ohio, a colectat și analizat seturi uriașe de date transnaţionale, urmărind să observe cum s-a schimbat modul în care oamenii își evaluează sănătatea. Cercetătorul a comparat statistici din 1981 și 2007, corelându-le cu expansiunea industriei medicale din 28 de ţări membre ale Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Ipoteza sociologului a fost că, pe măsură ce tehnologia medicală avansează, oamenii se simt din ce în ce mai protejaţi și mai sănătoși. Însă datele pe care le-a obţinut i-au infirmat ipoteza.

„Accesul la mai multă medicină și mai multă îngrijire medicală nu ne prea îmbunătăţește sănătatea subiectivă”, a explicat cercetătorul. „De exemplu, în Statele Unite, procentul americanilor care declară că se simt foarte sănătoși a scăzut de la 39 la 28% din 1982 până în 2006. (…) Mai multă medicină nu ajută cetăţenii să se simtă mai bine cu privire la sănătatea lor, din contră…”, a insistat sociologul.

Drumul către concluzie

Zheng s-a axat în studiu pe ţările din OCDE pentru a avea o listă de state asemănătoare în privinţa principiilor democraţiei participative și a pieţei economice libere. Cercetarea lui a inclus informaţii din Statisticile privind Sănătatea, ale OCDE, Indicatorii de Dezvoltare Globală, World Values Survey și European Values Study. Aceste informaţii au fost analizate în paralel cu date despre investiţii medicale (cheltuieli pentru sănătate pe cap de locuitor și pe angajat din domeniul sănătăţii), profesionalism și specializare medicală (numărul practicienilor), precum şi despre expansiunea industriei farmaceutice (vânzări farma pe cap de locuitor). Subiecţii și-au evaluat singuri starea de sănătate pe o scară de la 1 la 5.

Cercetătorul a izolat factori de influenţă care ar fi putut deforma rezultatul privind sănătatea, cum ar fi dezvoltarea economică naţională și speraţa de viaţă la naștere. A ţinut cont și de variabile individuale, precum starea civilă, educaţie și venit.

Cu toate acestea, concluzia a indicat în mod evident o asociere între avansul tehnologiei medicale și scăderea în autoevaluarea stării de sănătate. „Toate îmbunătăţirile pe care ne-am aștepta să le vedem în percepţia privind sănătatea proprie, pe măsură ce economiile cresc, iar cetăţenii devin mai bogaţi, par să fie depășite, ca impact, de expansiunea medicală”, a remarcat cercetătorul.

Ce explică acest rezultat

Zheng consideră că există mai multe motive pentru care expansiunea medicală îi face pe oameni să se simtă mai puţin sănătoși. În primul rând, astăzi există un risc mai mare să fii diagnosticat cu o boală recent descoperită sau „creată” (vezi ADHD, depresie sau autism). În al doilea rând, campaniile agresive care promovează evaluările de sănătate (precum screeningul) descoperă boli care ar fi putut rămâne necunoscute și, adaugă sociologul, prezintă și pericolul supradiagnosticării (oameni sănătoși diagnosticaţi cu vreo boală).

În plus, pe măsură ce accesul la îngrijiri medicale devine tot mai ușor de realizat, așteptările oamenilor cu privire la sănătatea lor devin mai greu de atins, uneori devenind chiar nerealiste, spune Zheng. „Consumatorii încep să ceară mai mult tratament medical pentru că simt mai mult că sănătatea lor se degradează și pentru că au așteptări tot mai mari cu privire la sănătatea lor”, a adăugat Zheng, precizând că este vorba despre un cerc vicios, căruia i se adaugă și o scădere a încrederii în medicină.”

Azi, când orice om se află la o căutare pe Google distanţă de cele mai recente studii de specialitate, când s-a pierdut numărul site-urilor cu profil medical, iar publicaţiile de popularizare a medicinii se află constant în topul preferinţelor utilizatorilor, s-ar părea că mai puţină informaţie este mai bună. Însă aceasta este doar o perspectivă superficială asupra problemei. De analizat ar fi un aspect mai profund al discuţiei: cum se poate răspunde adecvat așteptărilor tot mai mari pe care oamenii le au de la medicină. Este foarte probabil ca, la această întrebare, nu medicina să trebuiască să ofere un răspuns.

 

DISTRIBUIE: