Noua „modă” cronică în privinţa alimentaţiei

83

Nu este o noutate faptul că ne trăim viaţa tot mai iresponsabil. Propriile alegeri, cu cât sunt mai problematice, cu atât ne afectează mai mult sănătatea, iar în privinţa alimentaţiei sunt, poate, cele mai puţine motive de încântare. Malnutriţia tinde să devină normă, se arată în studiul Global Nutrition Report. Cu alte cuvinte, devine o „modă”.

„O persoană din trei suferă de malnutriţie”, afirmă Lawrence Haddad, copreşedinte al grupului care a elaborat studiul Global Nutrition Report, dat publicităţii recent. Finanţat de fundaţii filantropice şi organizaţii publice, Global Nutrition Report a fost conceput de un grup de experţi internaţionali. El evaluează starea obiectivelor de nutriţie asumate în 2013 de către membrii OMS pentru 2015. Concluzia cercetătorilor este cât se poate de îngrijorătoare:„Trăim într-o lume în care să fii prost hrănit este noua normă. Toţi trebuie să spunem că acest lucru este inacceptabil”, citează The Guardian.

Cel puţin 57 din cele 129 de ţări luate în considerare prezintă niveluri ridicate atât de malnutriţie, reflectate în întârzieri în creştere şi anemie, cât şi de obezitate la vârsta adultă, arată raportul. Aceasta înseamnă că 44% din ţări suferă de malnutriţie şi obezitate, două fenomene legate între ele. Nu trebuie confundată malnutriţia cu subnutriţia. Aceasta din urmă apare, preponderent, în ţările foarte sărace și constă în lipsa de alimente. În schimb, malnutriţia este o tulburare cronică a stării de nutriţie, cauzată de un aport nutritiv insuficient (lipsa unor vitamine, minerale sau proteine). De exemplu, în anul 2010, se estimamalnutriţia protein-calorică a dus la 600.000 de decese. Din populaţia globală, 2 miliarde de oameni suferă de malnutriţie din cauza deficitului de calorii şi aproximativ acelaşi număr de persoane sunt supraponderale sau obeze.

În general, atunci când se discută despre obezitate, referinţele sunt asociate cu vârsta adultă. Însă raportul atestă faptul că numărul copiilor sub cinci ani supraponderali se apropie în prezent de numărul celor care au o greutate prea mică pentru înălţimea lor. Statistic, malnutriţia este cauza a aproape jumătate dintre decesele înregistrate în rândul copiilor sub cinci ani. „Am pornit prost în atingerea obiectivelor în materie de nutriţie”, apreciază în mod sec raportul. În domeniul nutriţiei globale nu se depun eforturi suficiente pentru abordarea unei „epidemii la nivel mondial, care constă în faptul că tot mai mulţi oameni suferă de afecţiuni legate de alimentaţie, cum ar fi anemie, boli de inimă și diabet”.

„Elementul-cheie al succesului este angajamentul politic”, afirmă Lawrence Haddad. „Malnutriţia nu este inevitabilă; în cele din urmă, este o alegere politică, de aceea este nevoie de liderii din întreaga lume pentru a-i face faţă”. Realitatea este că „suntem departe de a fi înfruntat cu succes  malnutriţia”, a declarat Corinna Hawkes, co-director la Centre for Food Policy at City University in London. În anul 2006, un raport al ONU arăta că 854 de milioane de persoane sufereau de malnutriţie la nivel global, în ciuda faptului că liderii mondiali au promis că vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei, asta cu zece ani în urmă. În momentul actual, „una din 12 persoane la nivel global suferă de diabet zaharat, iar aproape 2 miliarde de oameni sunt obezi sau supraponderali. „Trebuie să facem ceva pentru a opri valul”, a observat cercetătoarea. Pentru Hawkes, coautor al studiului, se „redefineşte ideea lumii despre malnutriţie” fiindcă începe să se realizeze că prin acest cuvânt se face aluzie atât la obezitate, cât şi la subnutriţie, două concepte care descriu două fenomene contrastante, dar care sfârşesc prin a fi destul de apropiate. „Malnutriţia si dieta sunt, de departe, cei mai mari factori de risc pentru sănătatea globală: fiecare ţară se confruntă cu o provocare serioasă de sănătate publică în ceea ce privește malnutriţia”, este convingerea expertei. În condiţiile în care diabetul la adulţi este în creștere în 185 de ţări și este în scădere sau stabil în numai cinci ţări, „coexistenţa problemelor nutriţionale asociate cu sărăcia extremă și obezitatea este adevărata faţă a malnutriţiei”, susţine cercetătoarea.

Malnutriţia pune în pericol nu numai viaţa oamenilor, ci afectează, de asemenea, cadrul mai larg al creșterii economice și al dezvoltării durabile, a atras atenţia Haddad. Din punct de vedere socio-economic, 11% din produsul intern brut din Africa și Asia se irosește, în fiecare an, prin malnutriţie, arată raportul. În cazul unei persoane obeze din SUA, 8% din venituri se duc pe cheltuieli legate de asistenţă medicală. În China, un diagnostic de diabet zaharat duce la o pierdere financiară chiar mai mare, de 16% din venit. Privind în ansamblu, este concludent faptul că malnutriţia derivă și dintr-o înţelegere eronată a conceptului de stil de viaţă. Restul sunt doar consecinţe inevitabile, care nu fac decât să amplifice îngrijorările cu privire la modul în care va arăta viitorul umanităţii.

DISTRIBUIE: