Avertizare OMS: Carnea procesată este cancerigenă

879

De la șuncă și conserve cu carne, până la mezeluri, cârnaţi și slănină, sortimentele de carne procesată sunt cancerigene pentru oameni și au fost încadrate în aceeași grupă de risc cancerigen ca ţigările, alcoolul, arsenicul și azbestul, potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului (IARC), din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Experţii IARC au trecut în revistă peste 800 de cercetări care au analizat efectele consumului de carne procesată și de carne roșie asupra dezvoltării mai multor tipuri de cancer. Pe baza dovezilor obţinute au încadrat carnea procesată (supusă unor procese precum sărare, fermentare, uscare, afumare) în grupul care conţine cei mai periculoși factori de risc pentru cancer (Grupul 1).

Experţii IARC avertizează că un consum de numai 50 de grame de carne procesată poate crește cu 18% riscul dezvoltării cancerului colorectal. „La nivel individual, riscul de dezvoltare a cancerului colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne mic, dar acest risc crește în funcţie de cantitatea de carne consumată. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global asupra incidenţei cancerului este de importanţă publică pentru sănătate”, a declarat dr. Kurt Straig, directorul programului IARC, care evaluează factorii ce pot influenţa riscul apariţiei cancerului.

Carnea roșie (care include carnea de oaie, miel, capră, vită, viţel, porc și cal) a fost încadrată în categoria factorilor „posibil cancerigeni pentru oameni” (Grupa 2A). Dovezile sugerează o asociere a consumul de carne roșie cu riscul de dezvoltare a cancerului colorectal, însă nu la fel de puternică precum cea observată în cazul consumului de carne procesată. Potrivit estimărilor autorilor, circa 100 de grame de carne roșie consumată zilnic ar putea crește riscul dezvoltării acestui tip de cancer cu 17%. Consumul de carne roșie a fost asociat și cu pericolul de cancer pancreatic și de prostată.

Carne versus tutun

Încadrarea cărnii procesate în categoria factorilor cancerigeni pentru oameni de către IARC, alături de tutun și alcool, și includerea cărnii roșii pe lista posibililor factori de cancer a stârnit o serie de reacţii furioase din partea celor care activează în industria alimentară a cărnii. Institutul Nord-American pentru Carne susţine că această decizie „sfidează bunul simţ” și aduce în discuţie atât studii care au arătat beneficiile includerii produselor din carne în dietă, cât și cercetări care nu au fost luate în calcul și care au demonstrat că nu există o legătură între cancer și consumul de carne.

„IARC spune că ar trebui să te bucuri de cursul de yoga, dar să nu respiri aer (carcinogen de Grupa 1), să nu stai lângă o fereastră prin care bate soarele (Grupa 1), să nu folosești aloe vera (Grupa 2B) dacă ai o arsură, să nu bei vin și cafea (Grupa 1, respectiv Grupa 2B), să nu mănânci alimente la grătar (Grupa 2A). Iar dacă ești coafeză sau lucrezi în ture (amândoi factorii ţinând de Grupa 2A), ar trebui să îţi cauţi o altă carieră. (…) Decizia luată de IARC nu poate fi aplicată în cazul sănătăţii oamenilor, pentru că ia în considerare doar o piesă a puzzle-ului sănătăţii: hazardurile teoretice. Riscurile și beneficiile trebuie luate de asemenea în calcul înainte de a le spune oamenilor ce să mănânce, ce să bea, ce să conducă, ce să respire sau unde să muncească”, a declarat dr. Betsy Booren, vicepreședinte al Scientific Affairs.

Experta oferă ca exemplu persoanele care urmează o dietă mediteraneană care, în ciuda faptului că respectă o alimentaţie ce include o cantitate dublă de produse din carne faţă de doza recomandată, se bucură de o sănătate foarte bună și de o speranţă de viaţă ridicată.

De asemenea, membrii Panelului Consultativ pentru Carne susţin că „evitarea cărnii roșii în alimentaţie nu e o strategie pentru protejarea împotriva cancerului”, citează BBC. Aceștia recomandă concentrarea asupra altor factori cancerigeni periculoși, precum obezitatea, fumatul sau consumul de alcool.

„Deși există dovezi epidemiologice pentru o asociere statistică semnificativă între consumul de carne procesată și cancerul colorectal, este important de subliniat că mărimea efectului este relativ mică, iar mecanismul e slab definit. Este, cu siguranţă, nepotrivit să sugerezi că orice efect advers al slăninii și cârnaţilor asupra riscului de cancer de colon este comparabil cu pericolele fumului de tutun, care este încărcat cu substanţe cancerigene chimice cunoscute”, punctează prof. Ian Johnson, de la Institutul pentru Cercetarea Alimentelor din UK, citat de Financial Times.

În acest sens, însă, IARC menţionează că simplul fapt că sortimentele de carne procesată se află în aceeași categorie de factori de risc de cancer alături de tutun sau azbest nu înseamnă că sunt la fel de periculoase. „Clasificarea IARC descrie mai degrabă puterea unei dovezi știinţifice despre un agent care este o cauză a cancerului, faţă de evaluarea nivelului de risc”, punctează autorii.

De asemenea, ei demonstrează pericolul pentru viaţă al consumului de carne prin datele publicate în Proiectul Povara Globală a Bolilor, care arăta că, în fiecare an, 50.000 de persoane mor de cancer din cauza unui consum ridicat de carne roșie, iar 34.000 de decese sunt puse pe fondul cancerelor dezvoltate în urma unui consum ridicat de carne procesată. Aceste numere sunt însă mult mai mici faţă de numărul de victime pe care cancerele dezvoltate pe fondul fumatului le fac anual și care se ridică la 1 milion de oameni la nivel global.

„Descoperirile susţin actualele recomandări de sănătate publică, de limitare a consumului de carne. Rezultatele de faţă sunt importante pentru a permite guvernelor și agenţiilor internaţionale de reglementare să conducă evaluări de riscuri, pentru a echilibra riscurile și beneficiile consumului de carne roșie și carne procesată și pentru a oferi cele mai bune recomandări de alimentaţie”, conchide directorul IARC, dr. Christopher Wild.