De ce nu slăbești, deși ești la cură?

33

Promisiunile unei diete „minune” și rezultatele uimitoare pe care le observi la cei care au urmat-o sunt adesea suficiente pentru a începe să o pui în practică mai repede. E foarte posibil însă ca, la final, rezultatele pe care le obţii să fie dezamăgitoare și să te întrebi dacă nu cumva ai făcut ceva greșit. Experţii israelieni au descoperit însă de ce aceeași dietă este foarte eficientă pentru unii, dar nu și pentru alţii.

„Timp de mulţi ani, gândirea noastră a fost că oamenii dezvoltă obezitate, diabet și alte boli legate de alimentaţie pentru că nu urmează sfaturile de nutriţie. Cu toate acestea, pe baza studiului nostru, o altă posibilitate e că oamenii, de fapt, le urmează, dar că sfatul de nutriţie pe care îl oferim nu este adecvat”, au declarat autorii cercetării, Eran Segal și Eran Elinav, de la Institutul de Știinţe Weizmann, pentru TIME.

La cercetare au participat 800 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani. Timp de o săptămână, ei au purtat un dispozitiv care le măsura glicemia. În timpul experimentului, au putut să mănânce ce doresc, cu excepţia micului dejun, unde trebuiau să consume un meniu prestabilit de experţi. Au fost rugaţi să folosească și o aplicaţie mobilă, unde introduceau detaliat alimentele consumate la fiecare masă și informaţii legate de activitatea lor fizică și de somn. De asemenea, au fost colectate date legate de starea de sănătate, măsurile corpului fiecărui participant și mostre de sânge.

Au fost prelevate, totodată, mostre de scaun, acestea din urmă fiind folosite pentru  efectuarea analizelor microbiome. „Tot mai multe dovezi sugerează că bacteriile intestinale sunt asociate cu obezitatea, intoleranţa glucozei și diabetul, iar studiul demonstrează că, într-adevăr, există o corelaţie între anumiţi microbi și gradul în care crește nivelul zahărului din sânge după masă”, punctează autorii.

După ce au analizat informaţiile, inclusiv date despre mai mult de 46.000 de meniuri alimentare consumate zilnic de participanţi, experţii au observat o legătură între vârsta, indicele de masă corporală și gradul de creștere a glicemiei după consumul de alimente.

În plus, rezultatele lor arată că modul în care organismul reacţionează la un anumit aliment variază de la persoană la persoană. De exemplu roșiile, recunoscute pentru proprietăţile lor benefice pentru sănătate și recomandate în curele de slăbire, s-au dovedit a fi un impediment în lupta cu kilogramele în plus pe care o ducea una dintre participantele la studiu. Femeia suferea de obezitate și avea diabet într-o fază incipientă. Ea încercase mai multe diete anterior experimentului, însă fără nici un rezultat. Potrivit informaţiilor pe care le-a oferit, ea consuma de mai multe ori pe săptămână roșii, fără a ști că acest obicei alimentar îi creștea nivelul de zahăr din sânge, după cum au observat experţii în urma analizei efectuate.

Pe baza concluziilor, au realizat un algoritm cu care pot stabili ce efect au diversele alimente asupra nivelului glicemic. Acest program, care analizează cira 137 de factori care ţin de fiecare individ, a fost testat ulterior pe 26 de voluntari. De data aceasta însă, ei au folosit diete personalizate care trebuiau urmate timp de două săptămâni. O parte dintre participanţi a primit un plan alimentar care ajuta la micșorarea răspunsului glicemic postprandial, iar cealaltă, diete care creșteau acest indice. Iar rezultatele au fost cele scontate. Mai mult, acest experiment le-a permis experţilor să observe anumite schimbări benefice similare la nivelul florei intestinale, chiar dacă participanţii au urmat regimuri alimentare diferite.

„În contrast cu acţiunile noastre curente, crearea unor diete individualizate ne-ar putea permite să folosim alimentaţia ca un mijloc de control al valorilor crescute ale zahărului din sânge și al problemelor medicale asociate”, subliniază Elinav.

Studiul a stârnit interesul în lumea medicală. Descoperirea legăturii dintre bacteriile intestinale și răspunsul glicemic postprandial, dar și faptul că cercetarea a implicat persoane sănătoase, fără diabet, ar putea contribui la schimbări seminificative în domeniu”, crede Jennie Brand-Miller, expert nutriţionist la Universitatea din Sidney și directorul Fundaţiei Indexului Glicemic. „Acest lucru anulează relevanţa medicală a nivelului ridicat de glucoză în așa-numitele limite normale”, a declarat aceasta pentru The Atlantic.

Cu toate acestea, experta subliniază și anumite minusuri ale studiului. Brand-Miller face referire la faptul că autorii micșorează importanţa anumitor metode de evaluare a răspunsului glicemic, precum indicele glicemic. Iar părerea îi este împărtășită și de dr. David J.A. Jenkins, directorul Departamentului de Cercetare în Nutriţie și Metabolism de la Universitatea din Toronto.

Însă autorii precizează că urmează să testeze și să îmbunătăţească metoda dezvoltată și că deja se află în pregătiri pentru un experiment următor, care se va desfășura pe o perioadă mai lungă și va include mai multe detalii despre participanţi, legate chiar și de moștenirea genetică.

Foto: Jay Wennington | StockSnap