Obiceiuri care îţi remodelează creierul

749

Datorită plasticităţii sale, creierul se transformă în permanenţă, iar obiceiurile, acţiunile și experienţele personale remodelează acest organ atât în favoarea, cât și în defavoarea individului.

Efectele activităţii fizice se extind dincolo de sculptarea corpului și îmbunătăţirea sănătăţii fizice. Sportul „modelează” și crește performanţa creierului. Doar 30 de minute de activitate fizică viguroasă crește plasticitatea creierului, îmbunătăţind memoria și coordonarea abilităţilor motrice, potrivit unui studiu efectuat de experţii de la Universitatea din Adelaide. Transformările pozitive ale creierului în urma sportului au fost observate chiar și după 15 minute de la încheierea antrenamentului.

„Plasticitatea în creier este importantă pentru învăţare, memorare și coordonarea abilităţilor motrice. Cu cât creierul devine mai «plastic», cu atât este mai capabil să se reorganizeze, modificând numărul și puterea conexiunilor dintre celulele nervoase și diferitele zone ale creierului”, a explicat coordonatorul studiului, prof. asociat Michael Ridding.

Un alt studiu, la care au luat parte copii de 9 și 10 ani, a arătat că subiecţii „într-o formă fizică bună au o suprafaţă a materiei albe mai fibroasă și mai compactă, faţă de cei care sunt mai puţin în formă. (…) Materia albă reprezintă pachetele de axoni care transportă semnalele nervoase de la o regiune a creierului la alta. O materie albă compactă este asociată cu o activitate nervoasă mai rapidă și mai eficientă”, au explicat experţii de la Universitatea din Illinois.

De asemenea, sportul ajută la „reorganizarea creierului”, astfel că persoanele active fizic pot face faţă mai ușor stresului și anxietăţii, arată concluziile unui studiu efectuat de experţii de la Universitatea Princeton.

O jumătate de oră pe zi de meditaţie „sub forma conștientizării, fără prejudecăţi, a senzaţiilor, sentimentelor și stărilor de spirit” le aduce beneficii cognitive și psihice celor care au acest obicei, prin modificarea densităţii materiei cenușii în anumite regiuni cerebrale, au descoperit cercetătorii de la Spitalul General Massachusetts. Modificările au fost observate la nivelul hipocampului, regiune asociată cu memorarea, învăţarea, compasiunea și introspecţia, dar și la nivelul amigdalei, cu rol în reglarea stărilor de anxietate și stres.

„Este fascinant să observi plasticitatea creierului și faptul că, prin obiceiul meditaţiei, putem juca un rol activ în transformarea creierului și creșterea bunăstării și calităţii vieţii”, a declarat coordonatoarea studiului, dr. Britta Hölzel.

Pe de altă parte, sedentarismul produce transformări negative la nivelul creierului, ce pot avea consecinţe negative asupra sănătăţii cardiovasculare. Într-un experiment pe șoareci, cercetătorii de la Școala de Medicină din cadrul Universităţii de Stat Wayne au analizat schimbările cauzate de lipsa activităţii fizice, la nivelul neuronilor unei regiuni cu rol important în controlul respiraţiei și al acţiunilor vitale efectuate inconștient, denumită măduvă rostrală ventrolaterală. Sedentarismul a cauzat creșterea numărului de ramuri ce leagă neuronii de sistemul nervos, fapt ce poate afecta sănătatea inimii, deoarece provoacă o suprastimulare a sistemului nervos simpatic. Același efect ar putea fi întâlnit și în cazul oamenilor, cred autorii.

Consumul de pornografie micșorează regiunea cerebrală striatum, responsabilă de procesarea informaţiilor legate de recompense și motivaţie, au observat experţii de la Institutul de Dezvoltate Umană „Max Planck”, în urma unui studiu la care au luat parte 64 de bărbaţi de 21-45 de ani. Rezultatele au arătat că filmele pornografice influenţează și legătura dintre striatum și cortexul prefrontal, regiune cu rol în luarea deciziilor și comportamentul individului. Cu toate acestea, studiul nu poate stabili cu acurateţe dacă „vizionarea de pornografie duce la schimbări cerebrale sau dacă persoanele născute cu diferite tipuri de creier consumă mai multă pornografie”, precizează autoarea, dr. Simone Kühn, pentru The Telegraph.

Volumul creierului se micșorează și pe fondul stresului, au descoperit cercetătorii de la Yale. Schimbările au fost observate la nivelul hipocampului și al cortexului orbitofrontal. „Evenimentele stresante au efecte de lungă durată asupra unei varietăţi de structuri ale creierului, sugerând că astfel de schimbări sunt influenţate de stresul prelungit și de nivelul stimei de sine”, punctează autorii în studiul publicat în jurnalul Molecular Psychiatry.

Tot din cauza stresului, numărul de neuroni produși scade, iar cel al celulelor care produc mielină crește, au descoperit experţii de la Universitatea Berkley, California. Excesul de mielină duce la creșterea volumului de materie albă, fapt ce „perturbă echilibrul fin și timpii de comunicare din interiorul creierului”, explică autorii.