Când ce mâncăm dictează cine suntem

905

Deja se știe că bacteriile din stomac sunt parţial responsabile pentru starea generală de sănătate a unei persoane, influenţând digestia, alergiile și metabolismul. Dar se pare că influenţa acestor microbi este chiar mai extinsă, având impact chiar asupra creierului.

Din ce în ce mai mulţi cercetători din toată lumea investighează felul în care ecosistemul bacterial din organismul uman, denumit și „microbiom“, are efect asupra felului în care oamenii simt și gândesc. Cercetătorii au găsit dovezi că acest ansamblu de aproximativ 1.000 de specii de bacterii care cântăresc împreună până la 1,5 kg are ,un rol crucial în autism, anxietate, depresie și alte boli care ţin de sănătatea neuronală.

În cazul celor care suferă de autism s-a observat o sensibilitate gastrointestinală, manifestată prin alergii, sensibilitate la gluten și probleme digestive, ce i-a făcut pe cercetători să caute o legătură între boală și bacteriile din aparatul digestiv. Mai multe studii au găsit că microbiomul persoanelor autiste diferă semnificativ de cel al grupului de control. Institutul de Tehnologie California a descoperit că alterând microbiomul șoarecilor care aveau simptome similare autismului, s-a îmbunătăţit și comportamentul acestora, devenind mai puţin anxioși, mai comunicativi și mai puţin stereotipi. Cercetătorii nu pot explica legătura și nu sunt deloc convinși că o anumită dietă poate vindeca o asemenea boală, însă sunt persoane, precum Susan Levin sau Kathellen DiChiara, mame devenite nutriţioniști, care jură că au anulat o mare parte din simptomatologia copiilor lor autiști prin schimbarea dietei.

Cercetătorii strâng dovezi care indică și că microbiomul poate influenţa anxietatea și depresia. Stephen Collins, cercetător gastroenterolog la Universitatea McMaster din Ontario, a găsit că două tipuri de bacterii prezente în microbiomul uman, lactobacillus și bifidobacterium, reduc comportamentul anxios la șoareci. Se pare că aceste două bacterii sunt jucători esenţiali pe axa creier-stomac. John Cryan, neurocercetător la Universitatea Cork din Irlanda, a examinat efectele acestora asupra depresiei la animale, comparativ cu administrarea de antidepresive, și a observat aceeași eficienţă în reducerea hormonilor care au legătură cu stresul. Cryan va lansa în curând un studiu pe oameni.

Cel mai cunoscut studiu realizat pe oameni a fost publicat în anul 2013, în jurnalul Gastroenterology. Cercetătorii au recrutat 25 de femei sănătoase, care au fost împărţite în două grupe, dintre care primul grup a consumat câte un iaut din comerţ de 2 ori pe zi, timp de 4 săptămâni, în timp ce al doilea grup nu a avut lactate în dietă. Iaurturile sunt probiotice, iar cel consumat coţinea 4 specii de bacterii: bifidobacterium, streptococcus, lactococcus și lactobacillus. Înainte și după studiu, a fost analizat răspunsul subiecţilor la o serie de expresii faciale, prin scanări ale creierului. Spre suprinderea cercetătorilor, s-a observat o diferenţă semnificativă între cele două grupe, femeile care consumaseră iaut reacţionând mult mai calm, comparativ cu grupul de control. „Contrastul este clar. Nu ne așteptam ca, mâncând iaurt de 2 ori pe zi timp de câteva săptămâni, asta să aibă vreun efect asupra creierului“, au declarat cercetătorii.

Nu este clar cum alterează microbiomul creierul. Cei mai mulţi cercetători cred că există multiple mecanisme prin care se întâmplă acest lucru. De exemplu, bacteriile din intestine ar produce ele însele neurotransmiţători, precum serotonină sau dopamină, sau ar afecta felul în care aceștia sunt metabolizaţi, influenţând cantitatea care circulă în sânge și creier. Cyran și alţi cercetători au mai arătat că unii microbi pot activa nervul vag, principala linie de comunicare între creier și stomac, explică The Atlantic.