Dieta mediteraneană poate încetini îmbătrânirea cu 5 ani

8

Multiple studii au arătat deja beneficiile urmării unei diete mediteraneene, adică a unei diete care presupune un consum mai mic de carne și lactate, dar mai mare de pește, legume, alune, seminţe, cereale și acizi grași mononesaturaţi, cum se găsesc în uleiul de măsline. Ele variază de la o greutate corporală sănătoasă la prevenirea bolilor cardiovasculare și, conform unui nou studiu, și a declinului mental.

Cercetătorii au realizat un studiu pe un număr de 674 de persoane cu o medie de vârstă de 80 de ani, care trăiesc în nordul insulei Manhattan și care nu suferă de demenţă. Ei au găsit că volumul total al creierului persoanelor care au urmat îndeaproape o dietă mediteraneană avea, în medie, 13,11 mililitri în plus comparativ cu cei care au mâncat normal. Se pare că volumul materiei gri era cu 5 mililitri mai mare în primul grup, iar volumul materiei albe, cu 6,4 mililitri. Diferenţa dintre cele două grupuri reprezintă echivalentul a cinci ani de îmbătrânire, au concluzionat autorii.

„Aceste rezultate indică posibilitatea ca oamenii să prevină micșorarea creierului (n.r. care se petrece la bătrâneţe) pur și simplu prin urmarea unei diete sănătoase”, a declarat autorului studiului, Yian Gu, de la Universitatea Columbia. Se pare că, în mod special, cele mai eficiente schimbări sunt un consum redus de carne și un consum moderat de pește. „Consumul a cel puţin 84-140 de grame de pește pe săptămână și reducerea consumului de carne la 84-140 de grame pe zi ar putea însemna o protecţie considerabilă împotriva pierderii unui număr de celule în creier care ar fi echivalentul a 3-4 ani de îmbătrânire”, a explicat Gu. Cu toate astea, autorul atrage atenţia că rezulatele, publicate în jurnalul medical Neurology, semnalează doar o asociere între dieta mediteraneană și prevenirea micșorării creierului, și nu o legătură de tip cauză-efect.

Cu toate acestea, o echipă de regizori condusă de un cardiolog britanic caută să demonstreze, prin realizarea unui documentar, că efectele dietei mediteraneene, și chiar dieta în sine, au fost simplificate și că nu este vorba doar despre câteva alimente, ci și despre alţi factori care ţin de un anumit stil de viaţă și care sunt trecuţi cu vederea. Documentarul se numește Pioppi Protocol și este filmat în orășelul italian Pioppi, la sud de Napoli. Realizatorii au ales orașul respectiv deoarece Ancel Keys, primul cercetător care a ales să promoveze beneficiile acestei diete, a locuit acolo mare parte din ultimii 30 de ani de viaţă ai săi, scrie NYTimes. 

Dr. Aseem Malhotra, cardiolog și consultant al forumului naţional antiobezitate din Marea Britanie, a petrecut și el ceva timp în Mediterană, învăţând despre dieta pe care o recomandă tuturor pacienţilor. Acolo a observat că o dietă sănătoasă este doar unul dintre factorii care par să joace un rol semnificativ în longevitatea oamenilor din Pioppi, unde speranţa de viaţă este de 90 de ani. Echipa a fost surprinsă să vadă cât de pasionaţi sunt localnicii de mâncare, cum o savurează și cum transformă fiecare masă într-o ocazie de socializare cu prietenii și familia. De asemenea, au observat că oamenii locului petrec mult timp afară, în aer liber, și că, în loc să aibă un timp pus deoparte pentru exerciţii fizice, sunt activi pe tot parcursul zilei, mergând mult pe jos sau cu bicicleta. O ultimă observaţie ar fi că nivelul stresului este foarte scăzut.

„Trebuie să redefinim dieta mediteraneană. Este, de fapt un stil de viaţă, o întreagă atitudine faţă de viaţă. Este vorba de mâncare. Este vorba de interacţiunea socială. Este vorba de tipul potrivit pentru exerciţii. Este vorba de a sta afară, în lumina soarelui. Întrebarea este cum putem combina ce am învăţat aici cu ceea ce știm despre medicina modernă”, conchide dr. Malhorta.