Cât te costă o jumătate de oră de somn pierdută?

5186

Chiar și 30 de minute de somn pierdute în mod regulat pot avea consecinţe negative importante asupra sănătăţii, potrivit unui studiu recent.

„Timpul destinat somnului care este pierdut se cumulează și poate provoca modificări la nivelul metabolismului”, a declarat coordonatorul studiului, prof. Shahrad Taheri, de la Weill Cornell Medical College, din Qatar. „În timp ce studiile anterioare au arătat că durata scurtă de somn este asociată cu obezitatea și diabetul, noi am constatat că și 30 de minute de somn pierdute pe zi pot avea efecte semnificative în ceea ce privește obezitatea și rezistenţa la insulină, în studiul de urmărire”, a mai spus Taheri.

O singură jumătate de oră de somn restantă, în timpul unei săptămâni de lucru, a crescut riscul de dezvoltare a rezistenţei la insulină cu 39% și a obezităţii, cu 17%, într-un interval de un an, potrivit rezultatelor studiului. Încă de la început, experţii au observat că participanţii la studiu care dormeau insuficient prezentau un risc cu până la 72% mai mare de a fi obezi, comparativ cu cei care respectau orele de somn. După 6 luni de cercetare, „restanţele de somn din timpul săptămânii de lucru au fost evident asociate cu obezitatea și rezistenţa la insulină”.

Concluziile au fost enunţate în urma analizării datelor aparţinând unui număr de 522 de pacienţi diagnosticaţi cu diabet de tip 2, cu puţin timp înainte de începerea studiului. Experţii au calculat restanţele de somn pe baza jurnalului fiecărui voluntar, care a completat săptămânal intervalele de timp dormite. De asemenea, au fost luaţi în calcul o serie de factori, inclusiv înălţimea, greutatea, circumferinţa taliei și sensibilitatea la insulină, măsurată prin probele de sânge.

Multiple alte studii au demonstrat că prioritizarea orelor dedicate dormitului este vitală, indicând consecinţele dezastruoase ale privării de odihnă asupra întregului organism. Pe lângă reîncărcarea cu energie, în timpul somnului creierul se curăţă de toxine, au loc procese de vindecare a corpului (inclusiv a inimii, vaselor de sânge sau a celulelor și ţesuturilor) și de formare a celulelor de mielină.

Pe termen lung, privarea de odihnă poate duce la apariţia bolilor de inimă (infarct, insuficienţă cardiacă, hipertensiune), a atacurilor cerebrale, a obezităţii, dar și la deteriorare mentală sau tulburări psihice.

În ceea ce privește intervalul optim de timp de somn, Fundaţia Naţională pentru Somn din SUA a reevaluat recomandările pentru odihnă, împreună cu o comisie formată din experţi în anatomie, fiziologie, știinţa somnului, neurologie, pediatrie, gerontologie și ginecologie. „Este pentru prima dată când o organizaţie profesională a emis recomandări de programe de somn în funcţie de vârstă, bazându-se pe o analiză riguroasă și sistematică a literaturii știinţifice din lume, privind legătura dintre durata somnului și sănătate, performanţă și siguranţă”, a declarat dr. Charles A. Czeisler, președintele comisiei Fundaţiei Naţionale pentru Somn.

Potrivit noilor recomandări, un adult între 18-64 de ani ar trebui să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Intervalul optim de somn pentru cei trecuţi de 65 de ani este de 7-8 ore. Nou-născuţii de până în 3 luni ar trebui să doarmă între 14 şi 17 ore, bebelușii de 4-11 luni între 12 şi 15 ore, iar copiii de 1-2 ani între 11 şi 14 ore. Timpul optim de dormit pentru preșcolari (3-5 ani) a fost stabilit lo 10-13 ore, iar pentru școlari (6-13 ani) la 9-11 ore. Nu în ultimul rând, adolescenţii (14-17 ani) ar trebui să se odihnească 8-10 ore în fiecare noapte.