Cât sport ar trebui să faci, ca să trăiești mai mult

878

Un studiu recent dezvăluie care este doza optimă de sport, care aduce cele mai mari beneficii asupra longevităţii.

Un adult ar trebui să facă, săptămânal, minim 150 de minute de sport moderat sau 75-85 de minute de activitate fizică intensă, potrivit recomandărilor Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA  și ale Organizaţiei Mondiale s Sănătăţii.

Respectarea sau dublarea acestor îndrumări aduce beneficii importante sănătăţii, diminuând riscul de deces al practicanţilor cu 31%, comparativ cu persoanele care nu fac deloc sport, arată concluziile cercetării publicate în jurnalul JAMA Internal Medicine. Chiar și cei care au făcut mai puţin sport decât norma minimă recomandată s-au bucurat de o reducere a pericolului de deces cu 20%, comparativ cu cei cu un stil de viaţă sedentar.

Cele mai mari beneficii asupra longevităţii sunt aduse prin creșterea de trei, până la cinci ori a dozei minime de sport recomandată pe săptămână. Persoanele cu un astfel de regim de sport au un risc de deces cu 39% mai mic, faţă de cei care nu fac mișcare. Experţii au aproximat că pentru atingerea acestui nivel sunt necesare, săptămânal, fie șapte ore de mers, fie cinci ore de ciclism, fie jogging timp de 145 de minute, la viteza de 6 min/km.

Pe de altă parte, sportul în exces nu a adus beneficii în plus. „Creșterea nivelului minim de activitate fizică recomandată de minim 10 ori nu a adus beneficii asupra longevităţii, dar nici nu a crescut riscul de deces”, punctează autorii studiului.

Concluziile au fost enunţate în urma analizării informaţiilor legate de peste un milion de participanţi din SUA și Europa. Experţii au luat în calcul datele legate de nivelul de activitate fizică, dar și factorii care ar putea influenţa rezultatele, precum indicele de masă corporal, consumul de tutun și alcool, istoricul medical cu privire la cancer și boli de inimă, rasă, etnie și statutul marital.

În ceea ce privește însă excesul de sport, în special alergatul, acesta poate dăuna sănătăţii. O cercetare publicată în Mayo Clinc Proceedings a arătat că antrenamentele excesive de anduranţă (de exemplu maratoane, ultramaratoane, triatloane sau ciclism pe distanţe mari) „ar putea produce schimbări structurale la nivelul inimii și al arterelor mari, cauzînd prejudicii miocardului”. Un astfel de antrenament este asociat cu creșterea semnificativă a riscului dezvoltării fibrilaţiei atriale, dar și cu apariţia disfuncţiilor diastolice, rigidizarea  peretelui arterelor mari și calcifierea arterelor.

„Activitatea fizică în exces nu conduce la îmbunătăţirea sistemului cardiovascular. Prin depășirea a 30-60 de minute pe zi, ajungi la un punct unde rezultatele se diminuează”, a declarat coordonatorul studiului, dr. James J. O’Keefe, de la Spitalul Saint Luke din Kansas.