Studiu: trăim mai mult, dar suntem mai bolnavi

161

Europenii trăiesc mai mult decât în trecut, însă aceasta nu înseamnă că o duc mai bine cu sănătatea. Un raport comun publicat recent de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de Comisia Europeană susţine chiar opusul.

În privinţa sănătăţii populaţiei Uniunii Europene, există o veste bună: ponderea locuitorilor în vârstă de peste 65 de ani a crescut. În urmă cu 50 de ani, această categorie reprezenta sub 10% din totalul populaţiei. În prezent, procentul a crescut la 20, iar instituţiile specializate estimează că până în 2060 ponderea va ajunge la aproape 30 de procente, comentează RFI.

Mai mult de atât, speranţa de viaţă a depăşit 80 de ani în 18 state membre, ceea ce ar trebui să fie interpretat ca un semn al creșterii calităţii vieţii. În realitate, aproximativ 50 de milioane de oameni din Uniunea Europeană suferă de boli cronice. Această situaţie vine în contrast puternic cu ritmul de creștere a vieţii, conducând la o situaţie paradoxală. Practic, peste o jumătate de milion de oameni aflaţi încă la vârsta activă mor în fiecare an de boli cronice. De aici derivă o suită de consecinţe cu implicaţii pe termen lung. În primul rând, numărul mare al bolnavilor împovărează bugetul Uniunii, care este nevoită să cheltuiască în tratarea bolilor cronice peste 115 miliarde de euro.

Acestor cheltuieli li se adaugă ajutoarele sociale legate de probleme de sănătate, precum boli cardiovasculare, probleme respiratorii, diabet şi probleme psihologice. Toate au un impact financiar masiv. În termeni concreţi, peste 1,7% din PIB este alocat anual ajutoarelor pentru incapacitate de muncă sau concedii medicale. Cheltuielile pentru sănătate în 2015 au reprezentat 9,9% din PIB-ul UE, faţă de 8,7% în 2005.

Datele oferite de Comisia Europeană sunt alarmante. Însă nici soluţiile nu sunt prea liniștitoare. Instituţia europeană atrage atenţia că în multe ţări se va impune ca numărul de persoane care fac studii medii de medicină să crească, în condiţiile în care populaţia va fi din ce în ce mai îmbătrânită şi va avea nevoie din ce în ce mai mult de asistenţă medicală. Cu alte cuvinte, va fi nevoie de o abordare mai degrabă la nivelul efectelor, profilaxia fiind oricum ignorată de mulţi dintre cei ajunși deja pacienţi. „Mulţi oameni mor în fiecare an din cauza unor boli ce pot fi evitate, legate de factori de risc cum ar fi fumatul şi obezitatea“, a avertizat comisarul european pentru sănătate Vytenis Andriukaitis.

În acest context, Comisia atrage atenţia că îmbătrânirea populaţiei, asociată cu ratele crescute de boli cronice și constrângerile bugetare care se impun, implică o schimbare în modul în care vor fi concepute serviciile de îngrijire a sănătăţii. Poate fi vorba de o dezvoltare online în domeniul sănătăţii, însoţită de o reducere a spitalizărilor şi raţionalizarea cheltuielilor pentru medicamente.

Oficialii europeni atrag atenţia că nu ar fi trebuit să se ajungă aici. Mulţi oameni mor anual din cauza unor boli care pot fi evitate, legate de factori de risc precum fumatul şi obezitatea. Statisticile sunt elocvente în această privinţă. Astfel, o persoană din cinci continuă să fumeze în Uniunea Europeană, iar 16% dintre adulţi sunt obezi. În 2000, cifra era mai mică, ajungând doar la 11 procente. După bolile circulatorii și cancer, bolile respiratorii sunt pe locul trei între cele mai răspândite cauze de deces în UE.

Privită din această perspectivă, România este, de departe, una dintre ţările cu o balanţă negativă în ceea ce privește sănătatea. Ţara noastră deţine locul 1în Europa la bolile cardiovasculare, aceasta fiind și principala cauză de mortalitate în România. Ele provoacă 60% din decese, cu 12% mai mult decât media europeană. „Insuficienţa cardiacă e o boală foarte severă care omoară foarte mulţi oameni. De 10-15 ani e mai severă decât foarte multe forme de cancer”, spune dr. Ovidiu Chioncel, medic primar la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu. Boala nu apare din senin, ea fiind rezultatul hipertensiunii arteriale, fumatului, lipsei de mâncare, sedentarismului, obezităţii, conform dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie.

Alarmant este că a scăzut şi vârsta la care apare boala, pentru că bolile de inimă sunt cauzate „de modul nostru de viaţă. (…) Boli care apăreau la 40-50-60 de ani apar acum la 20 de ani”, a comentat profesorul Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.

Deocamdată, speranţa de viaţă a românilor este cea mai redusă din ţările UE. Cel mai mult trăiesc francezii: 88 de ani, femeile şi 82-83 de ani, bărbaţii. Românii, însă, mor cu 15 ani mai devreme decât francezii.

DISTRIBUIE: