Stresul ne „ucide” creierul?

256

Stresul face parte integrantă din viaţa cotidiană. S-ar putea spune că ne-am acomodat deja cu prezenţa lui. Știm cu toţii cât de nociv este, însă poate că nu ne-am pus întrebări suficiente cu privire la efectele sale asupra creierului.

„Ar putea un nivel prea ridicat de emoţii negative să producă leziuni ale creierului?” își întreabă editorii revistei Quora cititorii. Din multitudinea de răspunsuri oferite, unul îi aparţine unui specialist, atrăgând atenţia asupra unui anumit mecanism de funcţionare a organismului.

Efectul de domino

„A vorbi despre leziuni ale creierului face trimitere la un termen prea aspru; nu înseamnă că te vei alege cu leziuni sau găuri în creier dacă ai o atitudine negativă într-o anumită perioadă. Există însă un mecanism intens care face ca negativismul să afecteze starea generală de sănătate, care, la rândul său, poate afecta din nou creierul. Practic, organismul este plin de aceste tipuri de feedback”, comentează un neurolog, citat ulterior de Forbes.

Un bun exemplu în această privinţă este relaţia care se stabilește între stres și sistemul imunitar. În urma confruntării cu stresul, organismul eliberează cortizol, principalul hormon de stres, care are o varietate de efecte, inclusiv asupra sistemului imunitar. Cortizolul este, în parte, responsabil pentru situaţii precum senzaţia de rău fizic, resimţită în situaţii de stres accentuat. Aceasta face ca organismul  să fie mai vulnerabil la tot felul de ameninţări, iar simpla slăbire a sistemului imunitar are implicaţii negative pentru întreg organismul, nu doar pentru creier.

În același timp, cercetătorii au constatat că negativismul și stresul care îl însoţește afectează anumite celule stem care la rândul lor generează schimbări în creier, unele chiar deloc rele, pentru că îmbunătăţesc anumite conexiuni (observate în testele de laborator, la șoareci) și facilitează mecanismul de fugi-sau-luptă. Pentru organism, acest tip de reacţie poate fi un mare câștig, însă excesul de cortizol secretat poate conduce la alte probleme, crescând riscul de boli mintale, cum ar fi anxietatea și depresia, scurtând viaţa și slăbind organismul și mai mult.

Deci, ar putea negativismul să provoace leziuni ale creierului? „Nu în mod direct, dar consecinţele pot exercita un efect de domino, modificând echilibrul dintre creier și restul organismului. Totul este în regulă atunci când stresul survine în doze corecte; un pic chiar te poate ajuta. Stresul rea mult sau manifestat pentru prea mult timp, pe de altă parte, duce la efectul exact opus”, conchide neurologul.

Inamicii creierului

Astfel, cei care suferă de stres pentru perioade îndelungate sunt în pericol de a pierde din masa cerebrală şi chiar de a suferi de demenţă, rezultă din mai multe studii realizate de cercetători americani. Aceștia, conform Mail Online, au constatat că corticosteroizii distrug celulele nervoase atunci când concentraţiile rămân mari o perioadă mai lungă de timp. „În lumea de astăzi, nu mai avem nevoie să fim în starea de lupţi-sau-fugi faţă de natură. Cu toate acestea, societatea noastră este atât de activă şi ocupată, încât cortizolul este în circulaţie constant”, explică Brandon Mentore, specialist în sănătate. În momentul în care nivelul de cortizol din organism este prea ridicat, „afectează întregul organism, care începe să se prăbuşească. Practic, îi îmbătrâneşte pe oameni înainte de timp”, completează un alt medic.

Cea mai vulnerabilă parte a creierului pare a fi hipocampul (o regiune cerebrală asociată cu memoria), motiv pentru care cercetătorii cred că stresul prelungit poate favoriza apariţia demenţei. Conform unui articol postat de fiziologul Jenny C. Evans, în timp ce hipocampul și cortexul prefrontal se micșorează ca reacţie la creșterea nivelului de cortizol, același hormon determină mărirea amigdalelor. Evans spune că „schimbările determinate de cortizol măresc intensitatea emoţiilor negative precum teama, anxietatea și agresivitatea”.

Aceasta nu înseamnă că suntem condamnaţi să trăim permanent sub ameninţarea daunelor pe care stresul le poate provoca în creierul uman. „Organismul uman are o capacitate incredibilă de a se regenera, dar ea trebuie alimentată, stimulată. Pentru că, dacă stai degeaba, activitatea creierului se reduce”, a spus  prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. Există și soluţii în această direcţie. „Fac un apel către tineri sa citească, să mănânce mai puţină mâncare procesată, să aibă activitate fizică permanentă, să interacţioneze direct şi continuu cu oamenii din jur, să nu fie sclavii tehnologiei”, a continuat specialistul român.

În plus, nu ar trebui să ignorăm faptul că „Dumnezeu ne-a dat un număr de 10 la puterea a 11-a de miliarde de celule nervoase. Dar să nu uităm că noi pierdem o celulă pe secundă. Unde sunt pierderile mari? La enervare, la ceartă, la furie”, a explicat Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurgie.

Din animaţia de mai jos, realizată de echipa Ted, aflăm de ce perioadele lungi de stres ne pun sănătatea în pericol, modificând structura și funcţiile organismului până la nivelul genelor.

 

 

DISTRIBUIE: