5 lucruri pe care le poţi face în loc să te vaiţi

3998

Ce faci când lucrurile merg pe dos şi totul parcă se năruie în jurul tău? Încerci să rezolvi situaţia, să priveşti înainte? Sau începi să-ţi plângi de milă?

Fiecare om trece printr-o perioadă când nimic nu îi merge aşa cum şi-a dorit, când problemele îl copleşesc şi totul pare a fi un eşec, pentru că viaţa este compusă din urcuşuri şi coborâşuri. În aceste momente, unii aleg să privească plini de încredere în viitor, încercând să depăşească cât mai bine posibil criza din viaţa lor, iar alţii aleg să se plângă şi să-şi plângă de milă. Să se plângă de ceea ce nu au, de ceea ce au, de viaţa lor grea sau monotonă, de problemele lor, de cei din jur sau de familie; într-un cuvânt, de tot.

Ei bine, văitatul, autocompătimirea şi plânsul de milă nu sunt o soluţie, pentru că nu ajută la nimic, ba, din contră, fac mai mult rău. Plânsul de milă nu-ţi rezolvă problemele şi nici nu te face să te simţi mai bine, ci doar contribuie la creşterea nivelului de stres. Te ţine inactiv, te face să pierzi timpul pe care l-ai putea folosi pentru lucruri utile şi plăcute, creează dependenţă şi dăunează, de asemenea, celor din jur. Uneori e util, pentru că este vorba despre o descărcare emoţională, care îţi oferă şansa să conştientizezi şi să corectezi lucrurile de care nu eşti mulţumit, dar dacă „plânsul de milă” devine cronic, atunci nu mai este constructiv. Văitatul constant, autocompătimirea dăunează sănătăţii noastre, deoarece creierul eliberează hormoni de stres care afectează zona responsabilă cu rezolvarea problemelor şi alte funcţii cognitive, notează bigthink.com.

Mai mult decât atât, chiar şi compania oamenilor care se vaită tot timpul este dăunătoare. În cartea Three Simple Steps: A Map to Success in Business and Life, autorul Trevor Blake vorbeşte despre concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă referitoare la legătura dintre activitatea creierului şi anumiţi stimuli. Blake spune că, atunci când eşti expus la atitudini de autocompătimire un timp îndelungat, este foarte posibil să ajungi să le adopţi, potrivit accionpreferente.com.

Thierry Blancpain şi Pieter Pelgrims au conceput un program, numit Complaint Restraint, care îi provoacă pe participanţi la o lună de abstinenţă de la autocompătimire, pentru a încuraja atitudinile pozitive, provocare la care au răspuns aproximativ 1.000 de persoane. Vorbind despre autocompătimire, Blake spune că nimic nu uneşte mai mult decât lucrurile negative, de care nu suntem mulţumiţi, lucru care face şi mai grea renunţarea la văitat, notează fastcompany.com. Nici extrema cealaltă nu este bună, şi anume aceea de a nu ne exprima emoţiile, acest lucru scurtându-ne viaţa cu aproximativ 2 ani, potrivit unui studiu. Însă există o cale de mijloc, ce „permite” văitatul, dar doar ca stare de tranziţie.

Eşti dispus să te vaiţi mai puţin? Iată câteva sugestii:

1. Identifică motivul pentru care te plângi. Doar în felul acesta vei putea găsi o soluţie şi vei putea, în măsura posibilităţilor, remedia situaţia.

2. Conştientizează cât timp petreci plângându-ţi de milă. Poate nu îţi dai seama cât de mult timp îţi consumă văitatul şi cât de dependent eşti de el. Fiind conştient de acest lucru, vei putea adopta măsurile necesare.

3. Distanţează-te de „văitătorii cronici”. Aceştia dăunează sănătăţii tale. Dacă poţi ajuta cu ceva sau măcar cu o atitudine pozitivă, fă-o, dar dacă nu, cea mai bună opţiune este distanţa.

4. Transformă plângerile în soluţii. Aceasta înseamnă să-ţi plângi de milă constructiv. Joanna Wolfe, profesor la Carnegie-Mellon University, spune: „Nu te pune să admiri problema pe care o ai. Fă ceva!”

5. Foloseşte cuvântul „dar”. Jon Gordon, autor al lucrării The No Complaining Rule, ne dă un sfat: atunci când începi să te plângi, adaugă un „dar” şi spune ceva pozitiv. „Nu îmi place că trebuie să călătoresc atât de mult până la locul de muncă, dar acest lucru înseamnă că am de muncă.”

Programul Complaint Restraint s-a încheiat la sfârşitul lunii februarie şi se pare că a avut rezultate frumoase. Participanţii au manifestat mai multe atitudini pozitive, lucru care a avut un impact atât asupra sănătăţii lor emoţionale şi fizice, cât şi asupra productivităţii la locul de muncă şi asupra capacităţii de a rezolva problemele de zi cu zi.

DISTRIBUIE: