La începutul lunii, cazul lui Rachel Canning a atras întreaga atenţie a Americii și nu numai. Adolescenta de numai 18 ani a intentat un proces împotriva propriilor părinţi, pentru a obţine de la ei banii de facultate. Dincolo de ineditul situaţiei, episodul accentuează o problemă între generaţii larg răspândită: juvenoia, sugerează Cristopher Ferguson, directorul departamentului de psihologie la Universitatea Stetson, într-un articol pentru TIME.

Rachel Canning a părăsit în mod involuntar casa părinţilor săi în octombrie anul trecut, susţine aceasta în declaraţia procesului, notează CNN. Fata își acuză părinţii de un comportament inadecvat faţă de ea. „Am fost subiectul unor abuzuri severe de ordin verbal și fizic din partea mamei și a tatălui meu”, a declarat Rachel.

Tânăra susţine că părinţii ei au încetat să îi mai plătească școala privată pe care o urma și au privat-o de fondurile pentru facultate, lucru care „indică refuzul lor de a-mi oferi educaţie”.

De cealaltă parte, părinţii se arată consternaţi de acuzaţiile aduse de propria lor fiică. „Am fost întotdeauna echipa ei de sprijin, am aplaudat-o sau i-am luat apărarea de câte ori a avut o problemă”, a declarat în documentele procesului mama lui Rachel, Elizabeth Canning. Aceasta susţine că Rachel a luat hotărârea de a fugi de acasă pentru a-și „trăi viaţa fără supravegherea părintească și fără nici o regulă”. De asemenea, părinţii „nu și-au abandonat și nici nu și-au abuzat copilul și l-au rugat să se întoarcă acasă”, a declarat avocata celor doi, Laurie Rush-Masuret.

Însă Tanya Helfald, avocata lui Rachel, este de părere că „s-ar putea să nu te înţelegi de minune în fiecare zi cu adolescentul tău. Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să îl abandonezi și să îi spui ‘ghici ce, ești pe cont propriu'”.

De curând, tânăra s-a întors acasă la părinţii săi, după judecătorul i-a respins cererea de plată depusă, scrie NJ.com.

Generaţiile care vin – mai rele decât anterioarele?

Prof. Chistopher Ferguson stabilea o legătură între cazul lui Rachel Canning și juvenoia sau „teama exagerată legată de influenţa schimbărilor sociale asupra tinerilor”, un concept introdus de sociologul David Finkelhor. „Juvenoia se manifestă în multiple feluri, inclusiv prin concepţia că tinerii de azi au un comportament mai rău decât anterior, în ciuda multor dovezi ale contrariului”, scria prof. Ferguson.

Studiile care au analizat generaţia milenialilor (tinerii născuţi în perioada ’80 și ’90) au arătat că reprezentanţii acesteia se disting prin narcisism și un puternic cult al personalităţii. Din acest motiv, unii specialiști folosesc construcţia „Generaţia Eu” (Generation Me) pentru a-i descrie pe mileniali. Cu toate acestea, „ideea că tinerii de azi se simt mai îndreptăţiţi decât în trecut este, în cel mai bun caz, discutabilă. Deși unii psihologi susţin că există o ‘epidemie de narcisism’ printre tinerii de azi, alţi psiholgi au descoperit că dovezile în acest sens sunt slabe”, scrie prof. Ferguson.

De asemenea, expertul aduce în discuţie tendinţa fiecărei generaţii de a judeca cultura reprezentanţilor săi ca fiind „cea corectă”. În schimb, cea a generaţiei anterioare este privită drept rigidă, iar cea a generaţiei următoare este caracterizată drept prea sălbatică. Este uitat însă faptul că și cultura din tinereţea lor a fost, la rândul ei, „discreditată în mod similar”.

Însă fenomenul juvenoia se extinde și asupra laturii morale a tinerilor. „Auzim constant despre cum adolescenţii se implică în noi forme de trăznăi la care generaţiile mai în vârstă nu s-ar fi gândit”, remarca dr. Ferguson. În vreme ce unele dintre acestea sunt cât se poate de reale și sunt intens răspândite inclusiv pe internet, altele, precum „rainbow party” sau „knockout king” s-au dovedit a fi doar inventate. De asemenea, un alt fenomen îngrijorător în rândul tinerilor este sexting-ul sau transmiterea de mesaje text, foto sau video cu caracter sexual explicit. Unele studii au arătat că aproape 60% dintre adolescenţi trimit astfel de conţinut, însă există și dovezi contrare care arată că peste 97% dintre copiii de 10-17 ani nu recurg la această practică.

Sociologul Finkelhor sugera că lucrurile nu sunt chiar atât de rele precum par în ceea ce privește generaţiile tinere. Acesta susţine că în prezent numărul adolescenţilor care întreţin relaţii sexuale, care se sinucid, care devin infractori sau victime ale abuzurilor sexuale este mult mai mic, scrie USA Today.

Ce alimentează „prăpastia” dintre generaţii

„Dorinţa oamenilor de a încerca lucruri noi și de a experimenta noi forme de cultură – ‘fereastra noastră de aventură’ – dispare rapid după anumite puncte-cheie din viaţă”, scria Adam Thierer, cercetător în domeniul tehnologiei la Universitatea George Mason, într-un articol pentru Forbes. În acest sens, el oferea ca exemplu un fragment legat de modul în care privim tehnologia pe măsură ce înaintăm în vârstă, redactat de scriitorul de satire Douglas Adams. „Tot ce e în lume atunci când te naști e normal și obișnuit și e doar o parte naturală a felului în care funcţionează lumea. Tot ce e inventat în perioada în care ai între 15 și 35 de ani este nou, entuziasmant și revoluţionar și probabil că îţi poţi construi o carieră pe baza acestuia. Orice e inventat după ce treci de 35 de ani este împotriva ordinii naturale a lucrurilor”.

O altă explicaţie legată de modul pesimist în care sunt privite generaţiile tinere de cele anterioare poate fi imensul efort depus de părinţi în scopul creșterii propriilor copii, sugerează Tyler Cowen, expert în economie la Universitatea George Mason, în lucrarea sa „Praise of Commercial Culture„. Investiţia unui părinte în copilul său este imensă și include resurse financiare, timp, energie și sentimente. „Ei vor reacţiona extrem de puternic împotriva forţelor care contracarează această importantă parte a programului lor de viaţă”, puncta Cowen.

Foto: CBS New York / captură YouTube