Copiii trebuie învăţaţi să dăruiască în mod organizat

33

În mod tradiţional, luna decembrie este o lună a cadourilor, iar copiii așteaptă cu multă emoţie pachetele frumos ambalate. Fericirea lor, însă, ar trebui să fie generată de ceea ce oferă, mai mult decât de ceea ce primesc.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, sezonul de iarnă este unul concentrat masiv pe cadouri strălucitoare. Spiritul sărbătorilor se pierde sub avalanșa hârtiilor de ambalaj. În încercarea revenirii la o formă mai tradiţională a sărbătorilor de iarnă, revista Time abordează ideea unei educaţii pentru copii în spiritul voluntariatului, sugerând câteva modalităţi prin care să ne asigurăm că copiii „regăsesc spiritul comunităţii printre panglici și fundiţe”.

Carol Weisman, autoarea unei cărţi în care tratează subiectul unei educaţii în spirit caritabil, susţine că părinţii ar trebui să înveţe să fie „cât mai vocali” cu privire la modul în care acţionează. „Prea adesea, trecem sub tăcere acţiunile noastre caritabile, chiar și atunci când acţionăm on-line, astfel încât copiii nu au nici cea mai mică idee cu privire la valorile și cauzele pe care le susţinem”, comentează scriitoarea americană. În consecinţă, părinţii ar trebui să comunice de fiecare dată când fac o donaţie. Copiii ar trebui să știe cărei organizaţii i-au fost destinate fondurile și care va fi impactul donaţiei alocate. Aceasta va avea un rol important în direcţia cultivării altruismului. De exemplu, un studiu efectuat de Indiana University School a constatat ca acei copii ai căror părinţi comunică cu ei despre donaţiile făcute sunt cu 20% mai predispuși să se implice în acţiuni cu caracter caritabil decât copiii care nu au astfel de conversaţii cu părinţii lor.

Mai mult decât atât, ar trebui să li se ofere copiilor posibilitatea să direcţioneze o parte a banilor donaţi. Aceasta înseamnă că părinţii le pot sugera o cauză sau pot alege singuri direcţia în care vor să trimită banii. Și mai bine ar fi, însă, să fie învăţaţi să strângă singuri o anumită sumă de bani pe care să îi ofere apoi potrivit unui program bine stabilit. Atâta timp cât li se vor explica rezultatele pe care le vor genera prin micile lor donaţii, satisfacţiile lor pot fi imense. O altă posibilitate este ce de a-i ajuta pe copii să investească nu doar banii, ci și timpul lor. În acest sens, ar trebui să li se ofere oportunitatea implicării în activităţi de voluntariat sau proiecte de caritate care să corespundă și talentelor sau plăcerilor lor. „Cu cât vor fi lăsaţi mai mult să direcţioneze procesul, cu atât mai mult vor aprecia experienţa pe care au trăit-o”, spune Weisman. Însă, fiindcă astfel de acţiuni sunt limitate, este recomandabil ca părinţii să își înscrie copiii la cluburi cu specific educativ care au ca obiectiv implicarea lor în viaţa societăţii.

Această orientare a educaţiei este cu atât mai necesară cu cât altruismul este declanşat şi stimulat de o serie de factori de mediu şi nu este o calitate pe care oamenii o dobândesc prin naştere, potrivit unui studiu realizat de doi profesori de psihologie de la Universitatea Stanford. Potrivit acestor rezultate, comportamentul altruist ar putea fi determinat mai degrabă de relaţiile interumane, chiar dacă acestea sunt de scurtă durată, decât de instincte. Cu atât mai mult, educaţia în spiritul altruismului ar trebui să fie atent coordonată și monitorizată de părinţi. Se pare că nici măcar religia nu îndeamnă la altruism – cel puţin așa arată rezultatele unui studiu, potrivit căruia copiii atei ar fi mai generoși decât cei credincioși, unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Chicago.

Altruismul în formă organizată, așa cum este voluntariatul, ar trebui să rămână un obiectiv important în atenţia părinţilor. În România, activitatea de voluntariat a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare rapidă, începând de la nivel local, până la nivel naţional și internaţional, în domenii extrem de diferite (asistenţă și servicii sociale, cultural, medico-sanitar, educativ).