Românii sunt obișnuiţi cu dezamăgirea politică. Ce ecou va avea însă în lume dezamăgirea către care pare că se îndreaptă Statele Unite? În ediţia din iunie, Semnele timpului te invită să cântărești tu însuţi faptele și să anticipezi împreună cu Eliza Vlădescu efectele candidaturii lui Donald Trump la președinţia SUA.

Articolul de fond din această ediţie arată că, deși privit de la distanţă europeană, candidatul republican Donald Trump nu pare mai mult decât un măscărici bun strict pentru ratingul televiziunilor, în realitatea americană el este un exponent al unei clase de americani aflate în continuă expansiune. America pare să intre într-o etapă extremistă de naţionalism, care ameninţă însăși rădăcina democraţiei emblematice pentru federaţie.

Ne uităm însă și în ograda noastră. Aici răutatea s-a văzut în culori sinistre când, în curtea unei școli din Slobozia, un băiat sărac de 14 ani a fost alungat cu pietre, murind ulterior la spital. Adolescentul căzuse victimă bătăii de joc a colegilor mai mici, care îl ironizau pentru sărăcia cruntă în care trăia. Ce spune o astfel de tragedie despre modul în care mizeria care colcăie în sistemele publice se transferă perfid în mintea românului de rând și chiar a copilului român? Corina Matei propune un răspuns tulburător.

Corupţia este un invitat permanent în platourile televiziunilor autohtone, de fiecare dată când un politician este luat la întrebări, și nu doar atunci. Aceștia să fie oare liderii pe care îi merităm? Alina Kartman explică de ce România este mai vulnerabilă și mai predispusă decât alte ţări la furt și ticăloșie, pornind de la scandalul Hexi Pharma și ramificaţiile lui psihosociale.

Rămânem în domeniul medical, de data aceasta pentru o analiză care revelează tipurile de reacţii pe care le putem avea în faţa pseudorecomandărilor deseori contradictorii pe care le găsim în materiale online de diferite tipuri. Petre Dăscăliţa dezvăluie cum, cititorul obișnuit devine, pe rând, consumator, autoritate, beneficiar sau victimă a informaţiei pe care o consumă.

Nu uităm să marcăm aniversarea a 500 de ani de la debutul Reformei Protestante, cu două materiale contraintuitive despre relaţia Bisericii Catolice cu Martin Luther, cu un autor care investighează istoria – Adrian Neagu, iar altul care investighează prezentul – Paolo Benini.

În ton cu imperativul protestant de întoarcere la esenţă, articolul lui Nicu Butoi din această ediţie ne provoacă să ne întoarcem la esenţa credinţei în ciuda atacului postmodern: „și dacă te nășteai în altă religie?”.

Adrian Bocăneanu continuă seria de interviuri cu oameni care au un cuvânt inspirator de spus despre Dumnezeu, făcându-ne cunoștinţă cu juristul american Kent Hanssen, un om care a înţeles că „succesul poate să doară” atunci când încerci să umpli cu el acel loc din inimă care ar trebui ocupat de cu totul altceva.

Nu în cele din urmă, sub semnătura redactorului-șef, Norel Iacob, stă un apel la rigurozitatea gândirii critice înrădăcinat puternic în actualitatea autohtonă. „Avem nevoie ca în România să nu se mai vorbească despre schimbare spasmodic, mai ales în preajma alegerilor, ci în fiecare zi, ca despre un proces firesc al creșterii, iar cuvintele noastre să aibă puterea unui vot.”

Asigură-te că nu pierzi nicio ediţie Semnele timpului, abonându-te la 021 – 323 00 20.

DISTRIBUIE: