Impactul muzicii clasice la nivel genetic

8071

Efectul muzicii clasice se răsfrânge la nivel molecular, influenţând, în mod benefic, activitatea genelor implicate în diverse funcţii importante ale creierului, au observat cercetărorii finlandezi de la Universitatea din Helsinki.

În cadrul studiului, unii dintre voluntari au ascultat  Concertul pentru vioară nr. 3 în Sol major, compus de Mozart și care durează 20 de minute. Ceilalţi participanţi au alcătuit un grup de control și au fost rugaţi ca, în acest interval, să participe la activităţi care nu implicau muzica, precum conversarea cu alţi participanţi, plimbatul sau cititul unei reviste.

Experţii au prelevat mostre de sânge de la toţi participanţii, atât înainte de începerea experimentului, cât și la finalul celor 20 de minute experimentale. De asemenea, anterior audiţiei, experţii au evaluat nivelul de educaţie și aptitudinile muzicale ale participanţilor.

Rezultatele au arătat că „ascultarea muzicii clasice a îmbunătăţit activitatea genelor implicate în secreţia și transportul de dopamină, în neurotransmisie sinaptică, în procesul de învăţare și memorare“, punctează autorii. Muzica a avut o influenţă puternică în special asupra genei alfa-sinucleina (SNCA), care a înregistrat cea mai mare creștere a ratei de expresie.  Această genă este asociată cu boala Parkinson, iar în cazul păsărilor este gena prin intermediul căreia acestea învaţă să emită triluri.

„Creșterea ratei de expresie a mai multor gene cunoscute pentru faptul că sunt responsabile de învăţarea unui cântec și de ciripitul păsărilor cântătoare sugerează un fond evolutiv comun al percepţiei sunetului între păsările cântătoare și oameni“, a declarat coordonatorul studiului, dr. Irma Järvelä.

Totodată, cercetarea a arătat că muzica clasică ar putea contribui la protejarea sănătăţii creierului. În cadrul studiului a fost observată o scădere a ratei de expresie a genelor asociate cu procesul de neurodegenerare (care poate conduce la dezvoltarea bolilor cerebrale degenerative), în cazul voluntarilor care au ascultat concertul compus de Mozart.

„Acest efect a fost detectabil doar în cazul participanţilor cu experienţă muzicală, fapt ce sugerează importanţa familiarizării și a experienţei în medierea efectelor induse de muzică“, subliniază autorii.

Despre educaţia muzicală s-a demonstrat anterior că aduce multiple beneficii pentru sănătatea creierului. Experţii de la Universitatea Northwestern au observat că studierea unui instrument muzical în copilărie contribuie la o dezvoltare mai bună a abilităţii de răspuns la sunetele vorbirii la maturitate. Acest lucru este în special important pe parcursul procesului de îmbătrânire, când capacitatea auditivă poate fi alterată de modificările care apar la nivelul creierului.

Un alt studiu a demonstrat că lecţiile muzicale din copilărie ajută la dezvoltarea capacităţii de discernământ auditiv, a vocabularului, a raţionamentului nonverbal și a abilităţilor motrice fine ale mâinilor.

De altfel, chiar și simpla ascultare a pieselor muzicale poate aduce beneficii importante. Studiile care au analizat acest aspect au arătat că delectarea cu muzică ajută la reducerea durerilor, a depresiei și a stresului, scade tensiunea arterială, îmbunătăţește sistemul imunitar, protejează și îmbunătăţește funcţiile cognitive (în special vigilenţa, acuitatea mintală, memoria și gradul de atenţie).