De ce sunt gesturile de bunătate atât de molipsitoare

14

Emoţia unui gest de bunătate are puterea de a inspira altruism chiar și în rândul celor care sunt doar simpli martori. Asta și pentru că bunătatea influenţează în mod inedit o serie de procese din corp, care îi sporeşte caracterul molipsitor, a observat o echipă de cercetători americani.

„Cred că avem tendinţa de a absorbi lucrurile la care suntem martori și care au un impact asupra corpului și creierului nostru”, a declarat Sarina Saturn, cercetător la Universitatea Statului Oregon, pentru Centrul Greater Good al Universităţii din California, Berkeley. „Am observat că simpla prezentare a unui film inspiraţional, cu oameni care sunt buni, este suficientă pentru a provoca aceste procese în organism și a-ţi permite să îţi dorești să dai mai departe și să fii prosocial la rândul tău”, a mai spus Saturn.

Experimentul

Subiecţii, 104 studenţi, au fost rugaţi să urmărească fie un film amuzant, fie unul care prezenta acte de bunătate. În tot acest timp, experţii au analizat activitatea înregistrată la nivelul creierului, în cortexul prefrontal median (responsabil de procese cognitive precum empatia sau predicţia comportamentelor celorlalţi). Totodată, au evaluat ritmul cardiac (care măsoară activitatea la nivelul sistemului nervos simpatic, responsabil de excitare și de efectul de „fugi sau luptă”) și aritmia sinusală respiratorie (prin care este măsurată activitatea sistemului nervos parasimpatic, responsabil de autoliniștire și calmare).

Experţii au observat o creștere a activităţii în cortexul prefrontal median în momentul vizionării filmului care prezenta fapte altruiste, însă numai în momentul derulării scenei în care gestul de bunătate era îndreptat către o persoană rănită. Rezultatul sugerează că această regiune a creierului, deși joacă un rol important în crearea sentimentelor plăcute în momentul asistării la un gest altruist, este selectiv.

De asemenea, vizionarea scenelor cu acte altruiste a contribuit la creșterea activităţii atât la nivelul sistemului nervos simpatic, cât și la nivelul celui parasimpatic. „Acesta este un tipar cu adevărat neobișnuit, când vezi ambele sisteme angajate pentru o singură emoţie”, punctează Saturn.

Mecanismul din spate

Explicaţia acestei duble activităţi poate fi pusă pe fondul faptului că un act de bunătate apare în urma asistării la suferinţă. Iar suferinţa stimulează sistemul nervos simpatic, cauzând stres. Asistarea la gestul altruist, realizat pentru alinarea suferinţei însă, duce la activarea sistemului nervos parasimpatic, fapt ce atrage cu sine liniștirea sufletească. Acest sentiment ar putea fi responsabil de dorinţa din partea martorului la un act de bunătate de a fi, la rândul său, altruist – cred autorii.

Pe de altă parte, vizionarea filmului amuzant nu a declanșat nicio reacţie la nivelul celor două sisteme.

Concluziile cu privire la puterea de „contagiune” a altruismului sunt întărite de un studiu anterior, efectuat de experţii de la Universitatea din California, San Diego, și de la Universitatea Harvard. Cu ajutorul unui joc în care participanţii își puteau dona banii viitorilor jucători, autorii au observat că un singur act de generozitate are efect de domino, care își triplează valoarea prin intermediul celor care, ulterior, oferă mai mulţi bani.

„Deși multiplicarea în lumea reală ar putea fi mai mare sau mai mică decât cea pe care am observat-o, personal este foarte captivant să aflu că bunătatea se răspândește către oamenii pe care nu îi cunosc sau nu i-am întâlnit. Avem experienţa directă a dăruirii și a observării reacţiilor imediate ale oamenilor, dar nu vedem, în mod obișnuit, cum se revarsă generozitatea noastră în reţeaua socială, influenţând vieţile a zeci sau poate sute de alte persoane”, a declarat coordonatorul studiului, James Fowler, prof. asociat la Universitatea din California, San Diego.

DISTRIBUIE: