Căsătoriile homosexuale, în miezul agendei Curţii Constituţionale Române

36

În aceeași zi în care a dezbătut excepţia de neconstituţionalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cerea recunoașterea uniunii și în România, Curtea Constituţională din România a dat un aviz pozitiv privind cererea de revizuire a Contituţiei, înaintată de Coaliţia pentru Familie.

Recunoașterea căsătoriilor homosexuale și redefinirea familiei au fost cele două speţe foarte controversate aflate astăzi pe agenda de dezbateri a Curţii Constituţionale (CCR). Judecătorii s-au pronunţat mai întâi în privinţa cererii unui cuplu gay căsătorit legal în Belgia ca statul român să le recunoască uniunea.

Cuplul format dintr-un cetăţean de origine română și un cetăţean american a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate, contestând articolul 277 alin. 2 şi 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene. Avocatul cuplului a pledat clamând că respectivul articol împiedică recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată și de familie, acuzând totodată că prevederea discriminează. Avocatul a făcut de asemenea referire la precedentele de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului despre care a susţinut că „detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi de familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei, iar Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării”.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discirminării a pledat în favoarea cuplului, declarând în faţa instanţei că „actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că interzicerea căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii”.

Judecătorii Curţii Constituţionale au amânat decizia în această speţă pentru 20 septembrie.

În privinţa propunerii de revizuire a Constituţiei pentru a defini căsătoria ca uniune strictă între o femeie și un bărbat, CCR a decis în unanimitate să dea undă verde iniţiativei, ceea ce înseamnă că propunerea poate intra în dezbaterea Parlamentului. Va fi însă nevoie ca acesta să voteze în majoritate pentru revizuire înainte ca ea să poată fi adoptată. Dacă Parlamentul ar aproba propunerea, aceasta ar urma să fie supusă unui referendum naţional.

În motivarea deciziei sale, președintele CCR Vasile Dorneanu a declarat că avizul nu înseamnă o pronunţare pe fond, spunând că „am avut de verificat dacă revizuirea nu a încălcat limitele, în sensul că ar fi putut afecta independenţa, limba oficială, forma de guvernământ. Nu este cazul. A doua condiţie era să nu fie suprimate drepturile fundamentale ale cetăţenilor prin această propunere. Din cel puţin două puncte de vedere nu s-a constatat că ar fi putut fi suprimate.”

El a detaliat că dreptul la căsătorie nu este un drept fundamental în România, iar dreptul la viaţa de familie înseamnă mai mult decât simpla căsătorie, notează Mediafax. „Dreptul la căsătorie, deocamdată în România, nu este consacrat constituţional sau prin altă lege ca un drept fundamental. Legislaţia europeană cu privire la aceasta recomandă o largheţe a statelor, le dă o marjă de suveranitate să se pronunţe dacă admit sau nu căsătoria între cupluri de acelaşi sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viaţă de familie, pentru că acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, decât relaţiile dintre viitorii soţi. Cuprinde relaţiile cu copii, cu rudele, defineşte care sunt obligaţiile acestora, legăturile de rudenie. Deci nici din punctul acesta de vedere nu s-a putut reţine că s-ar fi încălcat acest drept.”

Lobby-ul pentru legalizarea căsătoriilor gay a urmat un parcurs sinuos, demersurile de până acum întâmpinând opoziţie în instituţiile legislative pe care le-a vizat. Anul trecut, membrii Comisiei Juridice din Senat au respins în unanimitate reglementarea parteneriatului civil, argumentând că toate propunerile legislative cuprinse în iniţiativa legală sunt deja bine reglementate de legislaţia românească.

În urmă cu doi ani, Camera Deputaţilor respingea proiectul de lege pentru validarea parteneriatului civil între persoane de același sex, cu o majoritate covârșitoare de voturi contra (298), cu doar 4 voturi pentru și cu 3 abţineri.