România pare să se integreze în Europa și în aspecte care până acum erau refuzate. Mai precis, cuplurile de același sex sunt tot mai aproape de a se bucura de drepturi similare celor câștigate în majoritatea ţărilor europene. Parteneriatele civile sunt conisderate de către unii ca un răspuns necesar pentru eliminarea unei discriminări existente în societatea românească.

Drepturile omului revin în discuţie, dar nu oricum. România este pe cale să accepte ceea ce, ani de-a rândul, a generat discuţii aprinse. Este vorba de parteneriatul civil, o iniţiativă legislativă care a mai fost pusă pe masa Parlamentului în urmă cu doi ani. De data aceasta, lucrurile au înaintat vertiginos în favoarea căsătoriilor între persoane de același sex.

Recent, Comisia deputaţilor pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege al deputatului Remus Cernea. Avizul urmează să intre la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Însă, indiferent de ceea ce vor decide deputaţii, un pas uriaș în privinţa legalizării cuplurilor homosexuale deja a fost făcut. Acest demers sugerează existenţa unei schimbări de percepţie, justificată și de trendul existent în momentul de faţă la nivel european.

În comunicatul de presă, Remus Cernea susţine că „este pentru prima dată când o comisie din Camera Deputaţilor avizează favorabil un proiect de lege pentru recunoaşterea parteneriatului civil. Această formă de parteneriat este deja recunoscută în legislaţiile ţărilor din care fac parte familiile politice europene ale principalelor partide reprezentate în Parlamentul României“, arată iniţiatorul proiectului.

Cu o lună în urmă, și Comisia pentru Egalitatea de Şanse din Senatul României a acordat un aviz favorabil. Atunci însă, plenul Senatului a respins proiectul legislativ.

Parteneriatul civil, bun sau rău?

În esenţă, parteneriatul civil este un contract încheiat în faţa unui notar public între două persoane adulte de sex diferit ori de acelaşi sex, care consimt să convieţuiască „în baza afecţiunii, respectului şi sprijinului reciproc şi a egalităţii în drepturi“. Introducerea acestei variante de convieţuire dinamitează, în fapt, două componente vitale ale societăţii tradiţionale. În primul rând, definiţia familiei suferă mutaţii, în sensul ignorării componentei religioase necesare pentru întemeierea unei familii. În fapt, parteneriatul civil poate încuraja evitarea implicării bisericii în realizarea mariajului. În al doilea rând, implicaţii la fel de profunde apar și în privinţa rolului major pe care îl pot juca cuplurile de același sex. Practic, sunt legalizate relaţiile homosexuale.

La prima vedere, membrii comisiei care au acordat un aviz favorabil ar putea să fie bine intenţionaţi. Unirile consensuale sunt la un nivel ridicat pretutindeni în Europa, inclusiv în România. În conformitate cu recensămintele din 2002 şi din 2011, aproximativ 800.000 de persoane au declarat că trăiesc în unire consensuală, reprezentând circa 4% din populaţie. Din punct de vedere legislativ, aceste cupluri nu sunt protejate. În opinia deputatului, statul român este obligat să ofere protecţie egală în faţa legii tuturor cetăţenilor ei, indiferent de forma în care aleg să convieţuiască. În consecinţă, noul proiect legislativ reglementează problema moștenirii în caz de deces al unuia dintre parteneri. De asemenea, bunurile lor sunt considerate bunuri comune, iar în cazul spitalizării unuia dintre parteneri, celălalt este considerat aparţinător.

România, presată de Europa

Iniţiativa lui Cernea nu este originală. Chiar el recunoaște că proiectul de lege a fost făcut după model francez. În plus, ceea ce servește puternic argumentaţiei sale este faptul că Europa a făcut acest pas în faţă, răspunzând nevoilor celor care își doresc parteneriate civile. Sunt nu mai puţin de 19 state care au iniţiat acest demers. În consecinţă, în opina susţinătorilor drepturilor gay din România, ţara noastră ar trebui să își însușească modelul european.

Pentru a fi mai convingători, aceștia au apelat chiar la sprijinul celui mai puternic intergrup (apărător al minorităţilor sexuale) din cadrul Parlamentului European. Într-o scrisoare deschisă adresată legislativului românesc, liderii acestui grup au făcut lobby în vederea adoptării legii parteneriatului civil pentru cuplurile homosexuale. În acest sens, solicitau mai multă flexibilitate în privinţa permisiunii „cuplurilor ce se iubesc, care doresc să îşi petreacă viaţa împreună să îşi oficializeze angajamentul în faţa statului român şi a societăţii“, pe considerentul că „a fi recunoscuţi ca un cuplu de către societate şi de către stat este la fel de important pentru lesbiene şi gay cum este pentru majoritatea heterosexuală“.

Iubirea deschide cutia Pandorei

Se pare că apelul la iubire a devenit un fel de motto al grupurilor homosexuale. Chiar și Biblia a ajuns un element de referinţă pentru acestea. De exemplu, pentru a-şi convinge colegii parlamentari, Cernea a citat din Biblie un pasaj potrivit căruia „dacă dragoste nu e, nimic nu e“. În replică, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române a afirmat că lectura lui Cernea „nu a sunat decât a blasfemie“, sugerând că „învăţătura Scripturii vorbeşte de dragostea pentru păcătos, dar nu pentru starea de păcat“.

În ciuda opoziţiei, argumentele celor care fac lobby în favoarea cuplurilor gay nu cad pe un teren arid. Cu câţiva ani în urmă, percepţia faţă de homosexuali era tributară concepţiilor tradiţionale, însă o schimbare de orizont pare să se înregistreze și în spaţiul mioritic. Astfel, conform unui sondaj Insomar din 2009, atunci când cetăţenii au fost solicitaţi să indice primul cuvânt care le vine în minte când aud cuvântul „homosexual“, doar 6% au sugerat cuvântul „normalitate”. În schimb, într-un sondaj online realizat recent de ziarul Adevărul, 41% dintre respondenţi s-au pronunţat favorabil pentru uniunile civile între persoanele de același sex. Este o schimbare de percepţie ușor sesizabilă și la nivelul decidenţilor politici.

În concluzie, se fac pași siguri în direcţia alinierii la modelul european, indiferent cât de bun sau rău poate fi apreciat importul acestui model. Se evită însă să se spună ce urmează după parteneriatul civil. Care este următorul pas? Istoria luptei pentru drepturile celor care militează pentru o altă definiţie a familiei este destul de vastă pe plan mondial, pentru a ridica suficiente suspiciuni și îngrijorări cu privire la modul în care va arăta viitorul României.

DISTRIBUIE: