În SUA, lupta „drepturi religioase vs. libertăţi civile” se decide la toaletă

35

În luna martie, statul american Carolina de Nord a fost primul care le-a cerut prin lege persoanelor transsexuale ca, în clădirile publice și în școli, să folosească toaleta care corespunde sexului trecut pe certificatul de naștere, nu identităţii sexuale asumate. Astfel Carolina de Nord a devenit punctul de focus al unei dezbateri despre egalitate, intimitate și drepturi religioase, în condiţiile în care anul trecut Curtea Supremă din SUA a legalizat căsătoriile homosexuale.

Furia împotriva deciziei guvernatorului de Carolina, republicanul Pat McCrory, a fost de-a dreptul ieșită din comun. Artiști de top și-au anulat reprezentaţiile în regiune, asociaţii diverse și-au relocat congresele și mari companii și-au anulat planuri care ar fi dus la crearea de locuri de muncă în stat. Acum, Departamentul de Justiţie i-a trimis o înștiinţare guvernatorului prin care este avertizat că „se angajează în tipare sau practici de discriminare împotriva transsexualilor care sunt angajaţi ai statului”, încălcând astfel Civil Rights Act. În consecinţă, statul ar putea să piardă anumite finanţări de la buget, scrie Reuters.

McCrory, susţinut de alţi lideri republicani, insistă în continuare că legea nu are nimic de-a face cu drepturile LGBT, ci cu securitatea și intimitatea. Guvernatorul spune că această lege este menită să îi protejeze pe copii și pe femei de eventuali „agresori”, având în vedere că nimeni nu poate verifica dacă un bărbat chiar este transsexual sau doar minte pentru a intra în baia femeilor, de exemplu. Oponenţii susţin, pe de altă parte, că este mai degrabă vorba despre perpetuarea și legiferarea stereotipurilor conform cărora transsexualii sunt perverşi, periculoși sau instabili mintal. Statistici din zonele în care le este permis acestor persoane să folosească ce baie doresc nu au arătat niciun pericol pentru siguranţa publică, scrie The Atlantic.

Problema din Carolina de Nord vine pe fondul unui război între conservatori și liberali, între cei care încearcă să protejeze convingerile credincioșilor americani și cei care încearcă să protejeze și să extindă drepturile grupului LGBT. De cele mai multe ori însă, proponenţii acestor legi merg la extreme, discriminând „adversarul” pentru a-și proteja practic stilul de viaţă și de gândire, susţinând că vor să rezolve probleme care nu întotdeauna există în realitate.

Un exemplu este statul Tennessee. Mai întâi, s-a dat o lege prin care Biblia să devină cartea oficială a statului. Scopul legii este de a „proteja cetăţenii și a rezolva probleme sociale”, deși nu este deloc clar cum un asemenea act de imixtiune a religiei cu treburile statului ar împlini vreuna din aceste ţinte. Un asemenea gest, cum este și înscrisul pe bancnote a ideii că americanii se încred în Dumnezeu, nu produce schimbări individuale de comportament sau de gândire. În al doilea rând, legiuitorii statului au mai dat o lege care le permite experţilor în sănătate mintală să le refuze servicii celor din LGBT, lăsând astfel fără ajutor medical multe persoane, în special din zona rurală. Mai mulţi consilieri creștini și două organizaţii naţionale de consilieri creștini au declarat că nu cunosc terapeuţi care să refuze un pacient homosexual pentru că i-ar pune libertatea religioasă în pericol. După părerea lor, cele doi legi par mai degrabă menite „să demonstreze ceva, decât să rezolve o problemă”.

Pe de altă parte, un raport emis anul acesta de către Comisia Americană privind Libertatea Religioasă la Nivel International susţine că peste tot în lume există o deteriorare a libertăţii religioase, în special în cazul minorităţilor religioase. Cearta despre ce băi pot fi folosite durează deja de săptămâni întregi și devine puţin ridicolă, pusă în contextul în care alţi oameni sunt încarceraţi sau omorâţi pentru că aparţin unei anumite religii. De asemenea, devine ridicolă pusă în contextul marilor probleme care suscită acum interesul publicului american: alegerea noului președinte, un război rece cu Rusia, conducerea coaliţiei din Siria, încălzirea globală, inechitate economică și socială, stagnare economică, tratatul de liber schimb cu Europa și Asia, rasism, violenţa forţelor de ordine și problema controlului armelor, ca să le numim doar pe câteva dintre cele mai evidente.