Mai știu oamenii să fie altruiști?

6

Într-o lume ce pare a fi guvernată de egoism și individualism, experţii de la Universitatea College London și Universitatea Oxford readuc speranţa în umanitate, demonstrând că oamenii sunt surprinzător de altruiști.

„Aceste rezultate nu contrazic doar clasicele ipoteze legate de propriul interes, ci și viziunile mai moderne asupra altruismului. Teorii recente susţin că oamenii preţuiesc interesele altora într-o oarecare măsură, dar nu mai mult decât pe ale lor. Noi am arătat că, atunci când vine vorba de prejudicii, majoritatea oamenilor îi pun pe ceilalţi înaintea lor”, a declarat coordonatoarea studiului, dr. Molly Crocket, de la Universitatea Oxford.

La studiu au luat parte 160 de voluntari, împărţiţi în două grupuri: primul grup urma să primească electroșocuri („receptorii”) și al doilea grup era format din cei care hotărau numărul de electroșocuri administrat receptorilor („decidenţii”).  Primul grup a luat parte la o evaluare a pragului personal de tolerare a durerii  provocate prin electroșocuri.

Cel de-al doilea grup a luat parte la circa 160 de experimente prin care membrii săi primeau diferite sume de bani pentru un anumit număr de șocuri electrice administrate voluntarilor. În cadrul a jumătate dintre teste șocurile erau primite de receptori, iar în cadrul celorlalte acestea le erau administrate decidenţilor.

La final, experţii urmau să adopte una dintre hotărârile luate de fiecare decident, în timpul experimentelor, și să o îndeplinească. Decidenţii urmau să primească suma de bani rezultată în urma deciziei luate. De asemenea, participanţii au fost asiguraţi că hotărârile lor de administrare a șocurilor vor rămâne secrete.

Rezultatele au arătat că, în ciuda faptului că alegerile lor nu au fost dezvăluite, receptorii au ales să renunţe la o sumă dublă de bani pentru a scuti un necunoscut de durerea șocurilor, comparativ cu ipostaza în care trebuiau să își salveze propria persoană. „De exemplu, ei ar plăti, în medie, 8 lire pentru a preveni administrarea a 20 de șocuri altora și numai 4 lire pentru a se scuti pe sine de 20 de șocuri”, punctează experţii.

De asemenea, voluntarii au fost mai greu de convins să accepte creșterea numărului de șocuri administrate unui străin decât în cazul propriei persoane. De exemplu, decidenţii au acceptat un stimulent de 6 lire pentru a le fi administrate 20 de șocuri electrice, însă a fost nevoie de o sumă mai mare, de 10 lire, pentru a accepta ca același număr de șocuri să fie primite de un receptor.

Potrivit observaţiilor experţilor, participanţii care au dat dovadă de cel mai înalt nivel de altruism au avut nevoie de un timp mai îndelungat de gândire asupra deciziei care presupunea rănirea altei persoane. Situaţia a stat invers în cazul celor mai egoiști participanţi.

„Aceste descoperiri sugerează că viteza cu care oamenii iau decizii, precum și deciziile în sine, pot dezvălui cât de morali sunt oamenii”, concluzionează dr. Crockett.

Rezultatele au arătat însă că, deși voluntarii au dat dovadă de un altruism surprinzător, această atitudine morală are niște limite. În final, decidenţii au putut alege să doneze o parte din banii primiţi. În medie, însă, valoarea sumei donate a fost una scăzută, de doar 20% din câștig.

DISTRIBUIE: