În timp ce Putin și Obama s-au contrat puternic pe seama modului în care ar trebui intervenit în Siria, situaţia devine tot mai încordată în Europa, atât în afara taberelor de refugiaţi, cât și în interiorul lor. Pe de o parte, extremiștii ies tot mai mult la rampă, iar, pe de altă parte, refugiaţii se ciocnesc între ei.

„O sută de milioane de persoane din lume au nevoie de asistenţă umanitară imediată” și 60 de milioane sunt strămutate sau refugiate, a precizat secretarul general ONU. Cifra este colosală, precum este și criza. Paralel cu întâlnirea liderilor lumii de la New York, Europa nu dă semnale că ar fi identificat soluţiile viabile, chiar și în condiţiile cotelor obligatorii de relocare a refugiaţilor. Mai mult de atât, se pare că problemele pe termen lung abia acum încep să se întrezărească.

Prima problemă: în exteriorul taberelor

Protestele faţă de valul de imigranţi încep să se intensifice și să se multiplice. Marșurile organizaţiilor naziste din Germania erau „obișnuite” în peisajul politic din ultima vreme. Acum a venit și rândul Poloniei. Mai precis, mii de persoane au participat la mai multe proteste organizate de extrema dreaptă în marile orașe, inclusiv în Varșovia.

Este, de fapt, un avertisment cu privire la modul în care ar putea arăta viitorul. Criza refugiaţilor se simte deja la urne. Partidul Libertăţii (FPO) din Austria, considerat parte din „familia extremiștilor europeni de dreapta”, și-a majorat spectaculos rezultatul electoral în alegerile regionale desfășurate duminică în Austria Superioară. Potrivit unui institut austriac de sondaj, criza refugiaţilor a jucat un rol hotărâtor în propulsarea FPO pe locul doi, într-un rezultat caracterizat de liderul formaţiunii ca fiind „peste așteptări”.

Situaţia din Austria este, deocamdată, o mică piesă dintr-un puzzle care are prea puţină tangenţă cu valorile europene. Deja șeful serviciilor interne germane de informaţii avertizează în legătură cu o radicalizare a grupărilor de extremă dreapta. „Ceea ce vedem în legătură cu criza refugiaţilor este o mobilizare în stradă a extremiştilor de dreapta, dar şi a unor extremişti de stânga”, care li se opun, a declarat acesta. Nu este singurul care întrezărește un derapaj periculos al Europei. Extrema dreaptă ar putea să cunoască o ascensiune în cazul în care criza refugiaţilor nu este soluţionată, a avertizat și prim-vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans. În opinia sa, dacă nu se vor identifica rapid soluţii durabile, „atunci vom asista la o ascensiune a extremismului”.

Angela Merkel pare să fie îngrijorată de această perspectivă. În cadrul unui forum ONU, la care au participat şefii unor concerne gigant, Angela Merkel i-a povestit vecinului ei de masă (Marc Zuckerberg), despre ura propagată pe Facebook. Și-a exprimat teama că valul de refugiaţi va amplifica pornirile rasiste. Conform DW, Merkel l-a întrebat pe fondatorul Facebook dacă lucrează la posibilitatea ştergerii automate a postărilor de acest gen. „Trebuie făcut ceva”, a fost răspunsul acestuia.

A doua problemă: în interiorul taberelor

Dacă în exteriorul taberelor extremiștii au ocazia unei mobilizări consistente, în interior lucrurile stau chiar mult mai rău. Imigranţii riscă să fie supuși unor condiţii de viaţă „inumane și degradante” din cauza incapacităţii statelor europene de a-i repartiza între ele, a avertizat comisarul pentru drepturile omului în Consiliul Europei, care a citat cazuri de persoane „care nu primesc ajutor medical, de copii flămânzi” sau de solicitanţi de azil „lipsiţi de asistenţa juridică la care au dreptul”.

Cu siguranţă, aceste deficienţe amplifică nemulţumirile. Un caz de acest gen a fost evidenţiat de postul de televiziune Euronews, care a difuzat imagini cu un refugiat aflat în Croaţia, dezamăgit de condiţiile găsite în această ţară. „Oamenii mi-au spus că în Croaţia este bine, bine, bine. Dar priviţi, în Croaţia nu este bine. Primim pe lună doar 100 de kuna (circa 13 euro). Mâncarea nu este bună, în fiecare zi macaroane, nu este bine. Mergem în Germania, pentru că în Germania este foarte bine”, le-a spus imigrantul jurnaliștilor (vezi video). Presa din România a preluat știrea, dar i-a atribuit o conotaţie negativă, transmiţând în subsidiar ideea că refugiaţii ar fi prea pretenţioși.

Frustrările tânărului intervievat nu fac decât să accentueze și mai mult controversele legate de motivaţiile celor care se alătură valului de imigranţi. Fug de răboi sau de sărăcie? Sunt tot mai multe evidenţe că nu doar sirienii vin în Europa. Această eterogenitate etnică generează în opinia publică neîncredere cu privire la nevoile reale ale imigranţilor. De aici și acuzele că au prea puţin în comun cu ideea de refugiat de război. În consecinţă, teoriile conspiraţioniste iau amploare.

La toate acestea, se adaugă „tensiunile între nou-veniţi și cei care se află aici de mai multă vreme”, a spus președintele german Joachim Gauck. Este un alt factor care contribuie la deteriorarea imaginii refugiaţilor. Tensiunile se transformă apoi treptat în violenţe. Așa a fost în cazul unei bătăi între câteva sute de refugiaţi, care a izbucnit într-o tabără de primire din apropiere de Kassel (centrul Germaniei). Acolo sunt găzduiţi aproximativ 1.500 de imigranţi de 20 de naţionalităţi.

Tabăra de la Giessen, cea mai mare din Germania, prezintă o altă situaţie, chiar mult mai gravă. Violurile şi abuzurile asupra copiilor sunt un lucru obişnuit, se arată într-o scrisoare trimisă de mai multe organizaţii care luptă pentru protejarea femeilor. „Multe femei dorm îmbrăcate în haine de stradă, nu merg la toaletă noaptea, de teama de a nu fi violate. Chiar şi în timpul zilei, femeilor le este frică să meargă prin tabără. Femeile reclamă că, atât ele, cât şi fiicele lor, au fost violate sau supuse agresiunilor sexuale.” Potrivit Daily Mail, unul dintre refugiaţi confirmă aceste informaţii. Și în tabăra din oraşul Bayernkaserne, bărbaţi, femei şi copii dorm la un loc în corturi, iar unul dintre angajaţi a declarat, pentru un post local de televiziune, că această tabără „este cel mai mare bordel din oraş”. Și poliţia germană atestă că „femeile sunt obligate să poarte vălul islamic. Bărbaţii sunt obligaţi să se roage. Islamiștii vor să-și impună valorile.”

Deși nu toţi recurg la acest gen de gesturi, presa ostilă imigranţilor știe să profite imediat. În consecinţă, opinia publică poate cădea ușor în eroarea de a-i percepe pe toţi imigranţii ca un real pericol, ca o sursă permanentă de destabilizare. De aici și până la aderarea la ideile extremiste, pașii se fac aproape de la sine. S-ar putea ca în viitorul imediat nu migraţia să fie cea mai mare problemă a Europei, ci fenomenul adiacent pe care riscă să îl declanșeze. Un neonazism cuceritor de mase ar fi ultima provocare de care Europa ar mai avea nevoie ca să se dezintegreze definitiv.

DISTRIBUIE: