Merkel, gata să includă Turcia în UE dacă acceptă să își închidă graniţele

1231

„Angela Merkel oferă Turciei un târg murdar”, scrie ziarul britanic The Independent: statutul de membră al Uniunii Europene în schimbul ajutorului la stăvilirea fluxului de migranţi. Desigur, negocierile dintre Merkel și Erdogan au fost rezumate într-un mod hiperbolic de publicaţia britanică, însă intenţiile rămân neschimbate și adevărate.

Angela Merkel s-a deplasat în vizită oficială în Turcia pentru a negocia cu președintele Recep Erdogan o strategie de colaborare pe problema imigranţilor, care devine periculoasă pentru ambele ţări. Cu toate acestea, nu a existat prea multă dragoste între cei doi, după cum între cele două ţări nu au existat prea multe contacte care să nu aibă la bază circumstanţe neprevăzute, poate chiar extreme, care să aducă din când în când aminte Germaniei, și Vestului, de importanţa strategică a Turciei pentru Europa.

De data aceasta a fost vorba despre fluxul de refugiaţi predominant sirieni, care ajung masiv în Europa prin Turcia. Europa nu poate acuza Turcia că nu face destul în această criză, în condiţiile în care ţara a asimilat 2 milioane de refugiaţi, iar întreaga uniune se ceartă pentru nici 1 milion. Mai trebuie ţinut cont și de faptul că Turcia a făcut acest gest fără a pretinde niciun fel de ajutor financiar sau umanitar din partea ţărilor europene. Cu toate acestea, dacă numărul de refugiaţi continuă să crească, Europa va trebui să pună și ea umărul la povară.

Dinspre negocierile care s-au purtat în Turcia au ajuns în presă mai multe variante. Una ar fi aceea ca Uniunea Europeană să ofere Turciei 3 milioane de euro. În circumstanţele în care Turcia a cheltuit deja 6 milioane de euro din bugetul propriu pentru primirea refugiaţilor, este clar că această sumă va fi în definitiv insuficientă. Merkel ar fi oferit această sumă pentru ca Turcia să își „închidă” graniţele, astfel încât să scadă fluxul de refugiaţi care ajung în Europa. Acest lucru însă nu ar fi fost acceptat de Erdogan, care spune că totuși Europa va trebui să sprijine financiar Turcia.

O altă variantă este cea în care Merkel dorește ca Turcia să fie declarată „ţară sigură”. Aceasta ar însemna să admită că ţara este sigură din punctul de vedere al securităţii, dar și din punct de vedere democratic și din cel al respectării drepturilor omului, când niciunul dintre aceste aspecte nu este real. Dacă s-ar întâmpla aşa ceva, ţările UE ar avea voie să refuze acordarea statutului de refugiat oricărei persoane care vine din Turcia.

A treia variantă ar fi că „Angela Merkel și-a exprimat susţinerea pentru reînceperea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. În cursul vizitei sale în Turcia, ea a spus că Germania este gata să deschidă în acest an capitolul 17, privind acquis-ul economic și politica monetară și să încheie pregătirile pentru deschiderea capitolelor 23 și 24, legate de justiţie, securitate și drepturi fundamentale,” scrie RFI. Reînceperea negocierilor de aderare este una dintre condiţiile pe care Turcia le-a pus în schimbul acceptului unui plan de acţiune în privinţa crizei imigranţilor. Dar capitolele 23 și 24, privind justiţia și drepturile fundamentale, sunt cele mai controversate și ar putea fi cel mai greu de deschis, este de părere EU Observer.

Angela Merkel a fost împinsă în situaţia de a face aceste târguri de presiunea internă cauzată de criza refugiaţilor, susţinerea pentru partidul pe care îl conduce ajungând la un minimum de 37%, potrivit unui sondaj de opinie publicat vineri. Incidentele antimigraţioniste s-au înmulţit în ţară, dar conform unui grup de monitorizare, Curaj contra Violenţă, acestea au loc mai degrabă în Sud și în Est. Dresda ar fi devenit un punct central pentru protestele antiimigranţi, deși musulmanii alcătuiesc mai puţin de 1% din populaţia orașului. Chiar și în orașe care se mândresc cu diversitatea și cu toleranţa lor au loc incidente care ajung să bage frica în oameni. Săptămâna aceasta a fost vorba despre Köln, unde un bărbat de peste 40 de ani a înjunghiat-o pe Henriette Reker, candidată independentă la alegerile locale. Motivaţia sa a fost că Reker este pro-refugiaţi. Din fericire, rănile au fost superficiale și în final Reker a câștigat alegerile cu peste 52%.

Incidente de acest gen se înmulţesc și în Suedia, una dintre cele mai dezvoltate și civilizate ţări europene, cu unul dintre cele mai generoase sisteme de ajutor social și printre cele mai deschise către primirea refugiaţilor. Doar săptămâna trecută au avut loc 3 incendieri ale unor centre de primire a imigranţilor, ultimul petrecându-se la doar o zi distanţă după ce o școală din regiunea Smaland, care urma să fie folosită pentru a găzdui refugiaţi și care fusese renovată recent, a fost distrusă de foc. Cu doar 2 luni în urmă, alte 2 centre suedeze pentru refugiaţi au fost ţinta unor incendieri.

DISTRIBUIE: