Noi evoluţii ale crizei imigranţilor din Europa

4

Țările europene se luptă în continuare să gestioneze cea mai mare criză a imigraţiei din istoria continentului. Măsurile diferite luate de ţările cele mai afectate conturează un peisaj haotic și cel mai adesea neospitalier.

Parlamentul austriac a examinat miercuri un controversat proiect de lege care prevede posibilitatea de a decreta „starea de urgenţă” cu privire la migraţie, limitând astfel drastic dreptul de azil, pe fondul ascensiunii extremei drepte în această ţară, care a primit 90.000 de refugiaţi în 2015, comentează AFP. Pentru 2016, Viena a stabilit un plafon de 37.500 de solicitanţi de azil suplimentar, asigurând că potenţialul său de integrare a ajuns la saturaţie.

Tot miercuri, ministrul italian de interne, Angelino Alfano, a propus ca navele ce salvează migranţi pe Marea Mediterană să fie echipate cu aparatura necesară amprentării și înregistrării acestora, astfel încât să se creeze un fel de hotspoturi maritime, transmite agenţia DPA. „Studiem o propunere pe care să o înaintăm Uniunii Europene pentru a folosi navele în procesul de identificare a migranţilor, astfel încât amprentarea și înregistrarea datelor să se facă în timpul salvării. Astfel nu vom mai avea centre fixe terestre, ci hotspoturi pe mare”, explică oficialul italian.

Ţările nordice, către care par să se îndrepte un număr semnificativ de imigranţi, au avut și ele răspunsuri variate la chestiunea imigraţiei. Cel mult 100.000 de imigranţi ar putea solicita azil în Suedia în cursul anului 2016, a anunţat, miercuri, Agenţia de Migraţie a Suediei, citată de Reuters.  Anterior, Agenţia de Migraţie estima numărul azilanţilor la 70.000 – 140.000. Scăderea numărului de solicitanţi de azil va însemna o diminuare a cheltuielilor cu 6,4 miliarde de coroane suedeze (789 de milioane de euro), până la nivelul de 54.7 miliarde de coroane suedeze.

Însă cifrele vizează de data aceasta doar imigranţii legali. Ţările nordice atrag însă ca un magnet și imigranţi fără acte reale. Un tribunal danez l-a condamnat miercuri pe un bărbat de 49 de ani la trei luni de închisoare pentru introducerea ilegală în ţară a 74 de persoane, informează poliţia, citată de DPA. De asemenea, poliţia a confiscat 42.000 de coroane (6.200 de dolari) bani cash, precum și pașapoarte și cărţi de identitate, dintre care unele sunt false.

Pentru a soluţiona problema valului imigranţilor ilegali, unii nordci sunt dispuși să dea bani buni. De pildă, imigranţii care locuiesc ilegal în Norvegia vor primi indemnizaţii de circa 3.200 de euro dacă aleg să părăsească ţara, informează presa norvegiană, citată de site-ul agenţiei ANSA. „Încurajăm imigranţii să plece oferind aceste sume. Dacă pleacă, noi scutim mai mulţi bani”, a explicat ministrul norvegian al Imigraţiei, Sylvi Listhaug, citată de postul public NRK.

DISTRIBUIE: