Nou val de panică după atacurile din Germania

1406

La o săptămână de la atacurile din noaptea de Revelion din Koln, Germania, anul 2016 a debutat cu un nou val de panică și frică faţă de refugiaţi. Situaţia din Germania rămâne în continuare extrem de neclară, iar în mass-media ajung mai mult zvonuri, destul de îngrozitoare, care alimentează anxietatea generală cauzată de primirea refugiaţilor. Hashtagul „#rapefugees” este în vogă acum pe Twitter și retorica se răspândește.

Ce s-a întâmplat în noaptea de Revelion a fost un atac „aparent coordonat”, în urma căruia mai mult de 100 de femei au depus plângeri că au fost abuzate sexual sau tâlhărite. Se pare că poliţia era prezentă la faţa locului, dar era ocupată să protejeze mulţimea de un grup care arunca cu petarde și artificii în oameni, grup din care s-au rupt câteva sute de bărbaţi, mulţi părând să fie beţi, care au început să atace femei însoţite și neînsoţite. Se pare că femeile ar fi fost izolate în cercuri de către bărbaţi, astfel încât din afară nu se putea vedea ce se întâmplă, drept pentru care a doua zi poliţia a raportat că a fost o celebrare pașnică. Abia când s-au adunat acuzaţiile, au realizat și autorităţile magnitudinea atacului. Există și o acuzaţie de viol. În momentul în care șeful poliţiei din Köln, Wolfgang Albers, a spus că suspecţii păreau să fie arabi sau africani, după aspectul fizic, au început și speculaţii că ar fi vorba despre refugiaţi.

Conform unui raport intern al poliţiei locale, ajuns în mâna jurnaliștilor de la Spiegel, unul dintre suspecţi ar fi confirmat că este din Siria. „Trebuie să vă purtaţi frumos cu mine. Doamna Merkel m-a invitat”, le-ar fi spus el poliţiștilor, în timp ce altul și-a rupt propriul permis de rezidenţă, spunând: „Nu îmi puteţi face nimic, mâine mă duc și îmi iau altul.” Nu se știe dacă documentul era adevărat sau fals, dar 15 dintre suspecţii reţinuţi, care erau refugiaţi veniţi din Siria și din Afganistan, au fost eliberaţi pentru că nu au existat dovezi că ar fi vinovaţi de atac sau de instigarea la atac, conform mic.com. Cu toate acestea, dacă se confirmă că vreunul dintre refugiaţi a fost implicat în atac, ne putem aștepta să fie ultima picătură „înghiţită” de Europa, care deja pregătește o securizare mai serioasă a graniţelor externe. Spaţiul Schengen riscă să rămână o amintire a unui proiect nerealizat, iar sistemul democratic să nu fie nicidecum ultima ideologie valabilă din istorie.

Tactici de a-i convinge pe refugiaţi să plece sunt deja puse în aplicare în unele tabere de refugiaţi. Franţa pare să fie campioană la acest capitol, ceea ce spune multe despre așa-zisa iertare oferită de Franţa după atacul asupra redacţiei Charlie Hebdo. Taberele de refugiaţi de la Calais și Grande-Synthe sunt victimele unei politici de trecere a refugiaţilor prin încercări de foc. Cei care se află acolo, așteptând o posibilitate de a-și continua drumul, trebuie să rabde ploaie, ninsoare, frig, foamete și condiţii din ce în ce mai insalubre, pe măsură ce autorităţile limitează din ce în ce mai mult accesul voluntarilor. Aceștia nu sunt lăsaţi să facă curat sau să facă reparaţii acolo unde este nevoie. Se pare că în Grande-Synthe autorităţile au dat o lege prin care le interzic voluntarilor să intre în tabere având asupra lor pături, materiale de construcţie, saci de dormit sau corturi. Este permisă intrarea doar cu haine și alimente și doar ce poate fi cărat în mână, accesul vehiculelor fiind complet interzis. Poliţia percheziţionează tot ce intră în tabără și confiscă toate păturile și sacii de dormit, deși este mijlocul iernii. În tabără locuiesc în prezent 2.500 de bărbaţi, femei și copii. Se pare că voluntarii încearcă să se furișeze în tabără cu pături noaptea, prin pădure, ceea ce nu este nici pe departe o soluţie. Acest tip de legi sunt date pentru a-i duce pe acești oameni la disperare, pentru că, odată plecaţi de acolo, ei vor trimite mai departe vorbă să se ocolească Franţa.

Luând în calcul și atacul din Germania, este clar că în încercarea de a rezolva criza refugiaţilor, oameni nevinovaţi au de suferit de ambele părţi. Nu pare să existe nicio soluţie miraculoasă, ci doar compromisuri. Întrebarea este cine e dispus să sacrifice mai mult în această perioadă de început, în care încă domnește haosul și derapajele.

DISTRIBUIE: