Cum luptă Japonia împotriva fenomenului sinuciderilor

60

Deşi nu ocupă primul loc în ceea ce priveşte rata de sinucideri în ţările dezvoltate, Japonia se numără totuşi printre primele în acest top.

Zilele trecute presa făcea cunoscut cazul unui bărbat care s-a autoincendiat la bordul unui tren de mare viteză (tren-glonţ) care realiza traseul Tokyo – Osaka, incident care s-a soldat cu moartea a două persoane şi rănirea altor câteva. Incidentul a afectat în mod profund populaţia japoneză, a cărei ţară este una dintre cele mai sigure din lume, iar trenul-glonţ unul dintre cele mai sigure trenuri din lume, notează BBC.

După toate investigaţiile pertinente, se pare că intenţia bărbatului de 71 de ani nu a fost alta decât aceea de a-şi pune capăt zilelor. Dacă acţiunea lui, locul şi modul în care a ales să-şi ia viaţa i-au şocat pe japonezi, motivul, atât de des întâlnit într-o ţară cu un număr mare de sinucideri nu a mai fost o noutate. Se pare că acest bărbat nu a avut niciodată un loc de muncă şi locuia singur. Sărac, bătrân și singur. Specialiştii consideră că aceste circumstanţe explică atitudinea bărbatului şi decizia lui de a-şi luat viaţa. Martorii acestui incident au declarat că, atunci când a început să-şi toarne carburant pe el, bărbatul avea lacrimi în ochi.

La cei în vârstă…

Psihologul Wataru Nishida, de la Tokyo’s Temple University, explică acest fenomen: „Izolarea este precursorul numărul 1 al depresiei şi al sinuciderii”, spunea el. Cu ceva ani în urmă, obiceiul era ca părinţii să fie îngrijiţi de copii, lucru care în prezent nu se mai întâmplă. Aşa se face că mulţi ajung la vârsta bătrâneţii singuri, fără niciun ajutor. Unii aleg să moară singuri, în casele lor, iar alţii îşi pun capăt zilelor, într-o ţară în care, din punct de vedere social, sinuciderea are o conotaţie onorabilă, iar din punct de vedere religios nu este percepută ca fiind un păcat. Sinuciderea este, prin urmare, una dintre cele mai bune soluţii în cazul bătrânilor săraci şi singuri.

La cei tineri…

Începând cu anul 2008, în care criza economică a atins şi Japonia, s-a constatat o creştere îngrijorătoare a cotei de sinucideri şi în rândul celor mai tineri, cu vârste cuprinse între 20 şi 44 de ani. Pierderea posturilor de muncă – într-o ţară în care se considera că locurile de muncă erau pe viaţă – , deteriorarea condiţiilor de muncă, situaţia financiară şi pierderea speranţei într-un viitor mai bun sunt doar câteva dintre motivele tinerilor care aleg drumul către sinucidere. Există de asemenea şi fenomenul hikikomori (în japoneză „retras”), care se manifestă prin izolare autoimpusă timp de cel puţin câteva luni sau mai mult. Afectează în special adolescenţii şi tinerii, care hotărăsc să nu mai aibă legătură cu exteriorul, să nu mai comunice personal cu nimeni, nici măcar cu părinţii sau rudele (cu acestea decât prin mesageria instantă), să nu mai meargă la şcoală şi să stea tot timpul în casă, dormind în timpul zilei şi petrecând orele nopţii în faţa calculatorului şi a televizorului, notează BBC.

Potrivit culturii japoneze, nu este potrivit pentru cineva să se plângă sau să-şi exprime în vreun fel supărarea, frustrarea sau dezamăgirea, lucru care afectează în mod considerabil sănătatea emoţională. Un sondaj recent a arătat că 20% dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani nu sunt interesaţi sau nu au relaţii sexuale, lucru care demonstrează încă o dată faptul că preferă izolarea. Aceasta produce anxietate şi depresie, care de mult ori derivă în probleme mintale, subiect tabu în societatea japoneză, notează BBC.

Măsuri şi soluţii

Deşi în ultimii ani rata sinuciderilor a cunoscut o uşoră scădere, ea continuă să fie destul de ridicată în Japonia, comparativ cu alte ţări dezvoltate. Un prim pas în rezolvarea acestei probleme ar fi, potrivit lui Nishida, recunoaşterea existenţei depresiei (unul dintre cele mai mari motive ale sinuciderilor) şi abordarea deschisă a acestui subiect.

În anul 2005, organizaţia nonguvernamentală LIFELINK, în colaborare cu un membru al parlamentului japonez, a organizat primul forum pe tema sinuciderilor, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a propune diferite metode şi măsuri de prevenire a acestui fenomen. În paralel, în cadrul parlamentului, s-a înfiinţat un grup pentru aceasta, care a aprobat o lege privind politica de prevenire. După anul 2008, s-a ocupat în mod special de un fond – Regional comprehensive suicide prevention emergency strengthening fund – menit să susţină activităţi şi campanii de prevenire a sinuciderilor. În anul 2010, luna martie a fost desemnată drept Luna Naţională a Prevenirii Suicidului. Tot atunci s-au adoptat măsuri de colectare a informaţiilor privind numărul de sinucideri lunare pe municipii, pentru a putea elabora ulterior măsuri potrivite, adaptate necesităţilor.

Rezultatele măsurile întreprinse de guvernul Japoniei şi alte organizaţii nu s-au lăsat mult timp aşteptate. În anul 2012, numărul cazurilor de sinucidere a scăzut sub 30.000 pentru prima dată din anul 1998, iar tendinţa aceasta a continuat şi în anul 2013. Rata sinuciderilor a scăzut printre persoanele de vârstă medie şi printre cele de vârste înaintate, atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale. Cu toate acestea, rata continuă să fie mare, mai ales în rândul tinerilor.

Există şi alte tipuri de măsuri al căror obiectiv este ajutorarea celor care suferă de singurătate sau depresie. Inochi no Denwa („telefonul vieţii”) este o linie de telefon creată pentru a oferi ajutor prin telefon, acţiune la care participă 300 de voluntari, care preiau aproximativ 27.000 de apeluri în fiecare an. Deşi este o iniţiativă apreciată, nu este suficient de folosită de cei care consideră un lucru de neconceput din punct de vedere cultural să ceri ajutor cuiva, notează The Guardian. Befrienders Worldwide, condusă de Samaritans, oferă de asemenea asistenţă prin telefon în 39 de ţări, inclusiv în Japonia.

Reducerea ratei de sinucideri încă este o provocare uriaşă pentru Japonia, însă una asumată și de politicieni și de populaţie, care demonstrează, în egală măsură, o mai mare conştientizare şi voinţă de schimbare.