Deprimat sau doar trist? Care e diferenţa

20

Depresia este adesea confundată cu tristeţea și viceversa, pentru că amândouă sunt asociate cu emoţii negative similare, manifestate la diferite intensităţi. Neînţelegerea deosebirilor dintre cele două stări poate avea repercusiuni grave asupra sănătăţii mintale și fizice, iar în unele cazuri chiar și asupra vieţii.

Tristeţea apare atunci când trecem printr-un episod mai dificil sau mai dureros al vieţii. Este o emoţie normală, pe care oricine o are de-a lungul vieţii, însă dispare odată ce motivul care declanșează starea este depășit sau acceptat – explică dr. psiholog Guy Winch, autorul cărţii Prim-ajutor emoţional: Vindecarea respingerii, a vinovăţiei, a eșecului și a altor dureri zilnice, într-un articol pentru Psychology Today.

În schimb, depresia e mai mult decât o emoţie negativă trecătoare. Este o boală mintală care afectează multiple aspecte: de la starea emoţională, până la gândire și comportament. „Depresia stoarce energia, motivaţia și abilitatea de a simţi bucurie, plăcere, emoţie, anticipare, satisfacţie, conexiune și sens. Toate pragurile tind să îţi fie mai mici. Ești mai nerăbdător, mai iute la mânie, devii frustrat, cedezi mai ușor și îţi ia mai mult să îţi revii din orice”, explică dr. Winch.

Depresia produce schimbări importante la nivelul creierului. Studiile au arătat că această afecţiune poate duce la micșorarea volumului hipocampului cu până la circa 20%. Această regiune cerebrală este asociată cu memoria pe termen lung, cu emoţiile și cu motivaţia. De asemenea, în cazul persoanelor deprimate, crește volumul amigdalei, regiune a creierului cu rol în emoţii precum frică, mânie, plăcere, tristeţe sau excitaţie sexuală, notează experţii de la Harvard. Inclusiv talamusul, regiune cerebrală asociată cu reacţiile comportamentale, cu procesul de învăţare, cu gândirea și mișcarea, este afectat de depresie.

Motivele pentru instalarea depresiei pot ţine atât de trăirea unor episoade dureroase – precum traumele, pierderea unei persoane importante sau alte evenimente stresante –, cât și de biologia și modul în care funcţionează creierul sau de factorii genetici, susţin experţii de la Institutul Naţional pentru Sănătate Mintală din SUA. Aceştia menţionează că afecţiunea nu este însoţită întotdeauna de o stare de tristeţe și oferă o listă de alte simptome care, resimţite pe parcursul a mai mult de 2 săptămâni, pot fi un semnal de alarmă pentru instalarea depresiei:

–       senzaţia persistentă de gol interior şi de anxietate

–       pesimism și disperare

–       vinovăţie și inutilitate

–       lipsa interesului sau a plăcerii pentru pasiuni și activităţi

–       energie scăzută, oboseală, senzaţie de încetinire

–       dificultate în concentrare, rememorare, luare a deciziilor

–       dificultatea de a dormi, trezitul foarte de dimineaţă sau dormitul până târziu

–       schimbări ale apetitului și a greutăţii corporale

–       gânduri legate de moarte sau de sinucidere, încercări de suicid

–       neliniște, iritabilitate

–       simptome fizice persistente

Depresia este o afecţiune ce poate fi tratată, cu ajutorul specialiștilor în psihiatrie ori psihologie sau cu ajutorul consilierilor pe probleme mintale, prin intermediul ședinţelor de psihoterapie și al unui tratament prescris, cu antidepresive. Din păcate însă, în jurul depresiei și al persoanelor care suferă de această boală se învârt o serie de neînţelegeri și de prejudecăţi. „Depresia este adesea ignorată sau netratată, uneori din cauza unei lipse de informaţii, alteori din cauza stigmatului social aferent acesteia; de fapt, pentru că seacă persoana de energie și de motivaţie, depresia în sine poate împiedica oamenii să facă pași pentru a se ajuta”, susţin experţii de la Centrul de Consiliere al Universităţii din Rochester.

În plus, faptul că depresia este o afecţiune atât de puţin înţeleasă îi poate determina chiar și pe cei cu cele mai bune intenţii să contribuie la nefericirea și la înrăutăţirea stării persoanelor depresive. „Adesea se așteaptă din partea oamenilor care se luptă cu depresia să își revină instant și li se spune «e totul doar în capul tău» sau «alege să fii fericit!». Astfel de reacţii reflectă o interpretare greșită a depresiei. Nu reușesc decât să facă persoana cu depresie să se simtă mai rău”, susţine dr. Winch.

Circa 350 de milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticate cu depresie, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Mai puţin însă de jumătate din totalul persoanelor care suferă de această boală urmează un tratament.

Foto: Natálie Šteyerová / Pixabay

DISTRIBUIE: